luni, 11 noiembrie 2013

4106...Și să ne revenim acătării.

  Datori LUI și viețuirii corecte, adica să-L știm cît mai bine, cît se poate la acest moment. Din viața noastră de pe Pămînt, nu chiar destul de informați despre EL și noi. Dar vom fi cu trecerea vremii și altele vom conviețui între noi, în natură și mai ales. Cu EL altă făină se va măcina, cred mai acătării, cum ni-i dat și încă nu știm, neputincioși.
  Ne vom realiza cum ni-i scris în direcția bună, nu cum încă azi ne tot ducem de rîpă. În necazuri, în amintiri de necazuri și nelegiuiți și fără EL defilăm în neștire. Văzîndu-ne neregula dar nu întreprindem nimica pentru a o îndrepta, e cazul. Și la mine și la voi conștienți că altă cale nu-i, să ne revenim în simțiri față de trebuință. O trebuință dată o dată cu noi pe Pămînt de urmat și pace, nu sîntem de capul nostru.
  Liberi la cîte nesăbuințe cum văd că-i moda de cam cînd e lumea și să ne revenim acătării.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu