4145...Cum trebuie însă.

  Corecți să fim cu noi înșine, între oameni, în familie, în natură și mai ales cu Cel ce-I SUS, de-L știm ori nu. Să căutăm a-L afla cum trebuie, nu-i ușor lucru de unul singur, dar se poate că sînt informațiile corecte, doar să ni le curățim. De rezidurile timpului și greșitelor abordări anumea să-L evităm o vreme, așa o vrut EL, dar I-o trecut.
  Și  ne dorește iar SĂI fim alăturea de data asta mai cum trebuie, corectați, ne-am mai maturizat și noi. Și chiar cumințit, nu dăm dovadă pe de-a-ntregul dar se poate mai corecta și ne vom cuminți cum e firesc. Că nu vom avea încotro, ne silește EL, de nu ne îndreptăm singuri, cum ar fi mai corect, adăugîndu-ne și-n dreptul nostru. Bile albe, nu numai gri și negre, astfel dobîndind statut de om între oameni.
  Nu un nefiresc și alandala traseu uman ce ne dă îndărăt de la mersul înainte și nu de acuma, ci cine știe de cînd?! Dar e vremea primenirilor la orice oră din zi ori noapte, clipă de viață și cîte și mai cîte ce ne vor marca cum trebuie însă.