În nucleul nedreptății e șiretenia, șmecheria, nu dreptatea și adevărul. Ci minciuna și spurcăciunea ordinară, înjosirea omului în rînd cu animalele. Doar că are grai și oarece minte doar pentru răutăți și urîțenii. Nici de doi bani idei demne, corecte, omenești. De asta și EL și-o întors fața de la noi în timp, văzînd ce ne poate pielea de nedrepți. Și am plătit și plătim, dar cel mai grav e că-L renegăm de cînd lumea.
Pe Însuși Creatorul nostru, cel ce are grijă de noi pe Pămînt să viețuim. Și totuși EL are răbdare cu noi și din cînd în cînd ne aduce aminte cine E EL. Pentru cei ce-L știu, că masele-s duse de nas de fărădelegea înțepenită-n neputința hîdă. Nerușinarea la rang de gîndire, fiind doar o închipuire, falsă LUI și nouă.
Și plătim, părăsiți de cînd lumea, îndărătnici în rele și urîte, ne omenești apucături. Suferințe, deznădejdii duse pînă la paroxism, că nu ne învrednicim de EL. Cu privirea-n pămînt și gînduri de nimica, înspre neant și dispărem fără urmă.
O urmă înseamnă bine și util de făcut ca să rămîie și celor ce vin, de învățătură.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu