Adevărului îi prinde bine libertatea, mereu, dar cine să-i i-o ofere, că nu-i voie încă. Adevărul e trucat și libertatea e pentru neadevăr doar în lume de mult. Și să căutăm de putem să observăm și-n cele mai rele înfăptuiri umane, o mică parte de bine. Nu să justificăm răul și urîtul, prin binele ce nu se știe unde e, ci știind că nu-i răul mereu total rău. Că-n fiecare amestecul e neomogen de bine și rău și ponderea contează.Că fiecăruia cît de cultivat ar fi, îi e necesară și-o doză de bonomie ca să se împlinească. De nu își va pierde cîștigul beneficiind de condamnarea pe bună dreptate ca un oarecare. Cu nedrepții la un loc de hulă și discreditare justificată.
Căutînd de se poate să fim nesupărați pe viață, că-i sîntem datori vînduți. Cu dor de ducă nicăieri, doar așa de bine, toleranți cu toții, ca și-n timpul unor călătătorii îndelungate și obositoare. Cînd e cazul să nu fim supărăcioși pe neputințe, inerente împrejurărilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu