Ne tot încearcă de cînd lumea asta tot încă începătoare în ale cunoașterii, ținînd aproape de noi să-L știm cît ne învrednicim. Cît merităm, că-I tare pretențios și atent să progresăm în bine nu-n rău cum încă ni-i firea needucată corect și azi. În destulă îndepărtare de țelul SĂU cu noi împreună ne dații pe brazdă, ci-n deriva întîmplărilor ce ne tot domină micimea cu așa ochi de melc.
Cu așa simțuri tocite nu de o voință cuceritoare de înfăptuiri corecte, benefice nouă, naturii și-n conlucrare cu EL. Și Lumea LUI atît de ascunsă și diversă, dar nu după cum încă ne imaginăm în deruta de nu reuși încă să fim oamenii pe care-i. Preconizează CER-ul, ci niște muhaiele de nimica moral și drept, ci-n virtutea unor porniri încă animalice ce încă străbat mileniile.
Din vremea debarcării noastre de către EI în vederea populării Planetei date spre sprijin în devenirea noastră oarecum ființe ale viitorului, acuma încă îndepărtat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu