4247..Nu se vede

  Ne tot întrebăm ce-i viața? ce-i natura cu ale ei toate și Pămîntul și altele ce ne sînt mai aproape ori mai îndepărtate? Și ascunse simțurilor și gîndirii date cum o avem fiecare și împreună desecînd bogate ori aride împrejurări, aflîndu-ne calea. Ce o dibuim cum ne vine la socoteală, de regulă ne la locul ei, că nu știm mai nimica fără a-L lua pe EL partener, de-I îndeplinim condițiile cît de cît.
  Și-I greu de aflat ce ne doare și pe EL de asemenea știm și nu prea, nu vrea să ni se destăinuie mai defel, încă-I o vreme în așteptare. E la fel ca binele și răul structuri de SUS date printre noi de ne pătruns în definirea lor corectă, ca și moartea. Chiar și ca EL, Necunoscutul, Marele Anonim, Tatăl Ceresc, Creatorul îI zicem cum ne vine la socoteală fiecăruia și EL ne lasă.
  Se și recomandă, Domnul Dumnezeul nostru, cînd ne întîlnim mereu cu pregătirea firească doar LUI, noi mereu luați prin surprindere. Ne-o creat, ne are în grijă, chiar de nu se vede, se mai simte de unii, sîntem cum sîntem și-i greu de cele mai multe ori.