Nu putem fi reci și sceptici, imparțiali, ci mai realiști oarecum și cu umane însușiri. De pe la noi, mila, grija de cîte și mai cîte și detestarea nefirescului nedrept. Nefiresc nedrept ce ne îndepărtează de omenescul din noi românii, ce sîntem . Mai aplecați către naturalul mediului înconjurător, și al omului cu toate ale lui. Înțelegînd multe, ce la alții s-au estompat în timp, la noi încă persistă.
De nu acuma cu așa debandadă și spirit de înstrăinare, ce ne tot încearcă. Să nu ne molipsim oarecum, uitînd firescul nostru, omenia ce ne-o știm. De asta EL ne dorește îndreptarea în limitele încă ne înrăite definitiv, irecuperabile. Ci cu oarecare moșteniri de bun-simț și dreptate strămoșească ne disipată de lumescul actual.
În expansiune obraznică și cu cîte nelegiuiri specifice în care nedreptatea predomină. Fără EL și noi cum sîntem ne stricați încă de tot. Dar e de muncă pînă vom fi cum trebuie în fața SA și a oamenilor în general.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu