2621.Urmași ai luminii, dar lăsați zbenguind în neștire

  Inconștientul nu ne apasă, ține mai aproape de EL, oarecum nu știu cum, ci cred. E de aflat atunci cînd ne vom afla dezmeticirea în fața SA, cîndva. Aflînd lumina ce-i dosită de nedreptate și falsa spiritualitate în cîrdășie rea și urîtă. Ne apasă nedreptatea în jos și EL ne amintește să nu ne lăsăm. Că sîntem urmași ai luminii, dar încă lăsați de-o vreme zbenguind încă în neștire.
  Nu căderile instinctuale ne coboară, ci lipsa educației corecte și la timp, eficientă, adevărată. Ce-ți dă demnitate, curaj de viață, integritate, fermitate, claritate în ceea ce ești și vrei să fii. Și să refuzăm trăsnaia cu învățarea suferinței, ci să ne slobozim din neputința de a-L ști corect. De asemenea cum ne dorește EL și-ntre oameni cumsecade să fim cu binele în față.
  Pătimirea ni-i dată doar să ne dezmeticim fiecare în dreptul SĂU, că-I sîntem datori nu în colectiv, ci cel mult familial. Fiecare în dreptul său cu EL are de furcă și să ia aminte cu atenție mare și răbdare.