Să fim în rezonanță cu vremea nostră, ni se cere, să n-o părăsim fără aportul SĂU. Ni se cere și o oarecare rezonanță și cu universul, dar e altă treabă, mai de sus. Cînd deja sîntem pe piciorele noastre, mai bine situați și cu minte mai multă nițel. Ne trebuiesc cu vremea rupturi față de trecutul ce nu ne mai reprezintă. E rămas închistat în alte trecute trăiri, ce le-am depășit pe nesimțite.
Atracția pentru mai puțin cunoscut și necunoscut, dintotdeauna, de se poate. Cu frumosul și în liniște și pace, de nu mai bine lipsă. Că am avut de tras nepriceperea și încă tragem și încă fuduli nevoie mare. Că ni se mai permit unele amăgiri, speranțe de mai bine, doar ne vom reveni. Cum e nevoie în fața SA și între oameni cumsecade în bine mereu.
Urmînd marile înțelegeri, dărîmătoarele de vechile, atunci obiceiuri nedrepte. Azi încă în vogă, ce ne țin încă pe loc, pînă ne vom sătura de așa neputință rea și urîtă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu