Sceptic desăvîrșit, neîncrezător în viață, deoarece dezamăgirile, ni se țin lanț. Uneori în viață, avem parte încă din fragedă copilărie nemulțumiri, nerealizări. Dorințe mereu neîmplinite, cu toate că ai aflat gustul vieții împlinite, așa cum o fost cîndva la începuturile tale. Dar a înțărcat prea de timpuriu, și-i așa în continuare, nu se mai oprește.
Cenușiul oarecum al unei vieți, cu ici și colo, cu unele și altele, ce te mai scot din nefirescul, ce-l știi. Nemulțumirea e în alții de aflat, ce-s oglinda ta, le-ai inoculat și lor, poate involuntar trăirile tale. Nu, totuși mai e un licăr de speranță undeva, dar îi prea greu de scos la lumină. Te-ai învățat așa, cum e așa-i în dreptul tău viața, ceilalți mai nemulțumiți decît tine.
Cel puțin așa-i văzîndu-i, ei zic că din vina ta, că nu te înțeleg, nici tu nu știi prea multe despre tine însăși. Ești încă de aflat de va fi posibil, doar printr-o schimbare majoră, cine știe cum și cînd?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu