Oamenii simpli, din popor își chivernisește viața, complicîndu-și-o. Nu pricepe multe și caută prin diverse tertipuri de ordine aparentă și curățenie cît mai îngrijită. Să se organizeze, disciplineze și cîte și mai cîte le trec prin capul cam primitiv. Dar tare dornic de afirmarea care li se pare deosebită, stridentul potolit, cumintele împodobit. Cîte trăsnăi folclorice, îmbîrligături cam și naturale umane.
În schimb omul educat e izbitor de simplu în ceea ce dorește în preajma sa, nimic complicat și aranjat. Ci chiar dezordine „bine pusă la punct”, că știe să se descurce de minune în ea. La fel complicatul om cu carte în gîndire, e distrugător de răzgîiat în distracții. Și pozne ca un copil needucat, imoralitatea dusă cu nerușinarea hăt în disperare.
Din contra țăranul, muncitorul și oricare de la baza societății e cuminte în excese. Și cînd se distrează nu știe cum, e legat de natură și cumințenia ei, stîngaci în nebunii. Și foarte riguros la locul de muncă ca și în orice activitate, chiar și-n relaxare. E tot obositor de încordat, scrupulos pînă la esență și preocupat în amănunte fără importanță.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu