4379..Nici gînd nu au.

  Ținuta, impecabilă de s-ar putea în comportare față de oameni, în fața LUI că-L știm și ei nu și-i de a fi cît mai corecți. Demni de oamenii ce se cade a fi omenoși cumsecade dar fermi și clari în gînduri, exprimări și fapte care să nu lezeze. Cerințele SALE date nouă chiar și-n conjunctura actuală așa de ne înțeles în raport de EL și noi înstrăinați și cam de capul fiecăruia.
  Fără Dumnezeu cel Adevărat, ci-n deruta lumescului inuman, ireal, nenatural, imoral, nedrept și îndepărtat pe bună dreptate. Din fața SA și a felului nostru de a-I fi, nedînd nici două parale pe cumințenia pămîntului, ci fuduli neputincioși de bine. Să ne deosebim de așa nefericită actualitate, zisă civilizată de pute a nepăsare și interese meschine invariabil de cîrdășie.
  Ținînd distanța de azi și apropierea doar de EL, sfidînd nelegiuirile și nerușinarea cotidiană, religiile ce nu-L știu și nici gănd nu au de îndreptare.

4378.Lîngă voi cercetîndu-vă?!.

  Închipuiți-vă că sînteți morți, un mort frumos cu ochii vii, ce nu scîntie-nafară, ci-i viu dar cu gîndirea blocată-n moartea ființei. Date să vie a fi cum trebuie și din vini necunoscute și cunoscute unele, nu poate fi om, ci ceva acolo o închegare necurată. Nedemnă în fața LUI și a Pămîntului viu ce nu-l știm că nu vrem a ști ce trebuie, ci nerozia, neputința, demența încrezut umană la loc de cinste.
  Zisă civilizată și nu-i ci alandala pe coclaurile nelegiuirilor convenite de urîțenia firii ne date, ci învățat anapoda. Cu fundu-n sus, educație de păgîni îndărătnici, înrăiți fuduli și habotnici în croieli dărîmătoare de năzuințe de mai bine. Oameni că nu-i putință de a fi cumsecade și cu știrea LUI și a noastră corectă, demnă de SUS pînă jos, aci vulnerabili dar cumințiți.
  Așteptîndu-ne menirea, că și EL ni-o dorește, deci aflară-ți moartea trupului? doar spiritul să fiți în voi pe lîngă voi cercetîndu-vă?!

3513..Restu-s tărășenii și prostii ce ne costă de cînd lumea

  Ni se cere să nu facem prostii, asta-i baza umanității, să nu ne pierdem pe noi înșine. În fața neobrăzării în fața LUI și-ntre noi de asemenea, ci cu bun-simț și bine mereu. Să nu ne luăm după lumea nedreaptă și rea, urîtă-n vorbe și fapte, nelegiuită-n fața SA. Și sortită părăsirii cînd îi vine rîndul, ne pricepînd viața, conlucrarea care nu se mai încheagă.
  Nu-i chiar greu dar să ne ținem cum ni-i datul, firescul omenescul, cumsecade. Cu binele și utilul mereu între noi toți, respectîndu-L și crezînd în EL, să ne ajute-n viață. Construindu-ne pe noi înșine înspre ceea ce trebuie, noi încă ne știind, cerîndu-ni-se. Îndreptarea între oameni cu adevărat oameni de omenie și nu mai amestecîndu-L pe EL în religiile nedrepte.
  LUI și nouă, curățindu-ne de mizeria neputinței de a-I fi în față demni, adevărați inși. Cu frica LUI, cu adevărat doar a LUI, că-I Singurul VIU din CER și de noi cu grijă. Restu-s tărășenii și prostii ce ne tot costă de cînd lumea.

3176.E serios și chiar prea serios față de noi cam glumeți și neputincioși și de ne priceput încă

   Minunile de SUS, cît credem, e de aflat în așa neputință în fața LUI, mințitul între noi naivii, fără EL deocamdată. Deci în domeniul fizic nu moral se zice că se manifestă EL, eu zic că-n orice dorește. Și noi vom afla, constatînd ce nu pricepem fiind încă îndepărtați de calea cerută nouă. Pînă ne vom dumiri cumsecade între oameni cu binele mereu vorbit și înfăptuit.
  Iar despre EL cînd vom merita aceasta, vom afla ce trebuie, cît trebuie. Că-npotriva rațiunii e neputincios, e o doar  părere de nedrepți. E Atotputernicul de ne contestat, dar nu-L știm, încă-L aproximăm, cît ne mai merge. Că nu-I Esență concepută de oameni, ci EL ne-o conceput și realizat pe noi în vremuri. Că-I și necesară, o fi, dar nu depinde de noi deloc, ci noi de EL, îi sîntem necesari.
  În cadrul programului CER-esc, ce nu-l știm, fiind așa cum sîntem, pînă ne vom regăsi calea cerută. E serios și chiar prea serios față de noi cam glumeți și neputincioși și de ne priceput încă.

2629.Mai frumoase ca o realitate ce o dorim aievea

  Nu e nici o opreliște în viață de vrem ceva se poate, doar de vrem cu ardoare. Asta în lumea asta, că-n fața LUI e nevoie întîi de toate de sinceritatea și de preocuparea necesară în timp o afli. Și altele legate de cum mai trebuie să fim.
  Năzuințele, speranțele ne făuresc imagini ce-s mai frumoase ca o realitate ce o dorim și e aievea. Aflînd-o în construcția ce o vom edifica cu vremea, după reguli în edificare. Să nu ne oprim din înaintare cînd sîntem pe aproape, chiar de sînt și neîmpliniri inerente oricărui început. Pînă ne dăm la calea cea nouă, căutată și s-o afle și alții de-s doritori, să le-o arătăm.
  Că cei aflați în calea bună îs cu multe cunoștințe în temă față de ceilalți încă ne ajunși pe acolo. Și nu au facilitățile celor admiși să continue altfel drumul cunoașterii.
  Că nu-i nici un iad, ci o muncă de îndreptare și dincolo, ce nu s-a putut pe aicea. În condiții altele, fiind suflet, doar și cu altele necunoscute nouă aicea.

2489.Că foarte multe ne trece EL cu vederea

  A promite ceva și cîteva ore în plus față de cît ți-i ața, e mare curaj în fața LUI. Că numai EL știe zilele omului. Și de ești inconștient tare de nedreptatea ce I-o faci, se poate să-I greșești și poate te rabdă. Că foarte multe ne trece EL cu vederea, doar ne vom potoli și-L vom afla și urma. Iar pe urmă se schimbă foia dai îndărăt toate greșelile, ți le răscumperi, îndreptîndu-te din urmă, cît vrea EL.
  Sînt anumite rînduieli în fața SA, ce în timp trebuie ținute, învățate corect. În viața normală nu-s, omul simplu altele are, mai îngăduitoare, dar e un mare dar. De te încumeți a-I face un favor cumva și-L obișnuiești, s-ar putea să nu mai poți reveni. Cerîndu-ți să te tot ții cum a-i început, asta e în raport cu EL. Încă nu-I știm multe și mărunte și trebuie să le reluăm după atîta amar de vreme cum vrea.
  Cînd obții rezultate în raport cu EL, să nu te zgîrcești și împărtășești-le și celora de-s doritori. Doar de ți se îngăduie de SUS. Că și EL E doritor de noi adepți ai Măriei SALE, cu adevărat, corecți și demni.

2340.Cît putem de grabnic și cum e nevoie

  Ne îndeplinim obligații firești în fața SA, cînd ajutăm pe oricine se nimerește. Ori chiar ni se solicită ajutorul și atunci chiar se impune să-l oferim necondiționat. Cît putem de grabnic și cum e nevoie cu adevărat, nu în batjocură. Că ni se întoarce cu vîrf și îndesat, dar nu-l aștepta, ca să-ți priască. Un fel de camaraderie de ocazie, cu fair play, dezinteresat în binele altora.
  Și ce bine ne simțim imediat, reconfortant de bine, parcă ni se coboară, asupră-ne o binecuvîntare CER-ească. Ia convingeți-vă dar cum am zis dezinteresați și fără să așteptăm mulțumire, ci doar cu bun-simț. Și fără grabă, nu în viteză ci cum e solicitarea, cu priință pînă la capăt, ca să fie primit.
  Și-n fața SA sîntem mereu, chiar de nu-L vedem ori în nici un fel simțit. De afli o relație cu EL, va fi altfel, în timp. Și pe EL nu putem să-L refuzăm în nici un fel, veți avea poate ocazia, vă doresc s-o aflați spre binele tuturora! Că înălțătoare-s spiritul și gîndirea omului, cu adevărat de preț incontestabil.

2254.Sfîrșitul lumii preconizat de unii și alții nu-i

  Nu va fi nici un sfîrșit pentru cei ce vor să se schimbe în bine între oameni. Și-n fața LUI, dar ceilalți de nu se pot defel îndrepta, poate vor sfîrși. Deci sfîrșitul lumii așa preconizat de unii și alții, nu-i, ci o continuare cum va trebui aflată la timp. Doar să fim cum ni se cere, asta-i doar continuarea lumii umane și nu altfel.
  Așa că cei ce-și doresc apocalipse și nedrepți în lume și fără EL, așa vor sfîrși. Dar s-ar putea nu la un loc mai mulți, ci cîte unul ici și colo. Ori de se vor dezmetici văzînd dispariții nedorite, va fi cum trebuie. Chiar și la spartul tîrgului, așa și va trebui, cum îi vine mintea fiecăria, în timpul dat.
   Și atunci mulți din cei interesați de cunoașterea universului și nu numai, vor afla. Că numai cu EL sîntem ce sîntem, Totul, că altfel ar fi neantul, golul negru. Fără viață și mișcare, fără lumină și natură, fără oameni și astre. Nici dezvoltare, nici cunoaștere și viață de nici un fel. Totu-i datorat LUI și Lumii SALE și să ne vedem de cele necesare, cunoscînd doar ce trebuie.