1977.Trebuie să-I dai binețe corespunzător

   Din cînd în cînd, cîte unii și alții, se mai gîndesc să-L afle oarecum. Dar din poziții laice, atei în căutarea Marelui Necunoscut și nu se poate. LUI  trebuie să-I dai măcar binețe corespunzător, recunoscîndu-L cum e cu adevărat. Ceea ce-i destul de greu de nu vrea și EL, cel mai bine e să-I faci pe plac. Intrînd în relații corecte cu EL, cum le dorește doar EL, că noi nu prea știm destule.
   Și de regulă e nevoie de multe ce încă pe Pămînt nu-s bine puse la punct, ci aproximate. Și plătim nepriceperii acesteia de încăpăținați începători perpetuu de mii de ani. Și-I cu acordul SĂU, ori chiar de EL preconizată, nu știu, în timp poate ne vom edifica. În orice caz cred că-i păguboasă, în condițiile de azi, în care umanitatea începe să vreie. O înțelegere tot mai aprofundată a lumii de aici și de oriunde.
   Că sîntem destul de nedrepți și înstrăinați de calea ce ne-o dorește EL nouă. Și nu vrem adevărurile neplăcute, ne dor prostiile ce le tot facem de mult timp. Să fim lăsați în pace, chiar de suferim și murim pe capete inexplicabil încă, asta e.

1917.Le-au dus la îndeplinite fără tăgadă

   Istoria, ne e martoră și ne-o transmis că-n timp, oameni diferiți ca religie, ori atei. În timp au primit de SUS sarcini ce le-au dus la îndeplinire fără tăgadă. Conștienți de sarcina lor deosebită. Beneficiind și de imunitate la diversele împotriviri, oricît de drastice ar fi fost, le învingeau. Continuîndu-și nestingheriți traseul dinainte programat SUS, ca o ștafetă fără oprire.
   Chiar de acele sarcini erau pozitive ori negative, după aprecierile noastre de azi. Dar atunci, cine mai știe, doar EL. Și ce ne-o păstrat izvoarele timpului pînă azi să apreciem și noi, de sîntem în stare. Imparțiali să fim, cam greu, oameni fiind și cu metehne și partizanate influențabile. Îi știți și voi din informațiile ce-s peste tot, doar să vrem, corecți informați să fim.
   Lucru inexplicabil și greu de înțeles, de ce aflarea adevărului LUI, Dumnezeu, Creatorul. E imposibil de aflat corect, așa de strașnică luptă duce nedreptatea lumii, dosindu-L. După cîți neaveniți, închipuiți și minciuni cu toptanul.Ori EL!?

1438.Ok.

   Tinerii cînd sînt în situaţii limită cu bătrînii la un loc, o duc cu moralul mai bine. Şi nici nu-s pretenţioşi şi duşmănoşi, nemulţumiţi pe toată lumea, îs împăcaţi mai uşor cu situaţia nedreptă. Şi-s şi cooperanţi mai uşor la greu, necunoscînd încă viaţa nu o apreciază zgîrciţi s-o piardă. Nu ţin aşa mult la ea, ca cei mai maturi şi mai trecuţi prin ea. Se zice de nedrepţi, să mori înainte de a te fi înrăi şi urîţit, în loc să se prefere îndreptarea adevărată, ştiinţa corectitudinii vieţii.
   Greul e uneori nu cînd dai piept cu greutăţile vieţii, care oarecum le aştepţi, ci cînd te confrunţi cu cenuşiul firescului cotidian. Ce te erodează încet înspre lumescul nefiresc şi nedrept ţie. Să te înveţi a răbda şi a nu te implica în rele şi urîte înfăptuiri, nepăsarea în faţa răului şi nedreptăţii. Să ne înfrînăm cît putem gura, că-i cel mai greu lucru, mai ales cînd nu ai nimic de zis .
   Să nu considerăm că deţinem adevărul, doar noi şi că ne ajungem nouă, neavînd trebuinţă şi de ceilalţi în societate. Şi nu numai de oameni ci şi în faţa SA, nu ne plecăm de îngînfaţi şi-o încurcăm cînd ni-i lumea mai dragă. Să ne preocupe doar prezentul şi să nu-i repetăm a trecutului greşeli, de viitor se ocupă doar EL de-L ştim îndreptaţi.
   Să nu-I greşim, considerîndu-L neimplicat în creaţia SA, ori şi mai rău ne ştiindu-L defel şi imorali, că-i groasă rău şi viaţa-i eşec. Părăsirea-i iminentă şi suferinţele ne pot oricînd umbri existenţa şi a familiei, ratîndu-ne viaţa. EL ni-i pavăza vieţii noastre în desfăşurare, un timp de rodaj şi experimentare, ulterior încep atenţionările. Şi chiar tragerile de mînecă, că-I sîntem datori Creatorului nostru pe Pămîntul SĂU, să ne îndreptăm cu bun-simţ în societate. Şi de se poate şi atei, cînd nu-i chip să-L aflăm, iar de-L ştim corect, e ok.
   Apropiaţilor în primul rînd şi nu numai lor, să nu le impunem chiar şi binele şi utilul cu sila ci să-i lămurim de e cazul. De nu-i bine ca fiecare să-şi dea seama singur în tihnă de ce-i foloseşte şi-i moraliceşte-n existenţă înspre bine.

1431.Îndrumările SALE

   Nu se pricepe încă condiţia umană, că-I sîntem datori şi îndreptaţi cum ne doreşte să convieţuim în bine şi util. Şi-n comuniune cu Lumea LUI, cînd se va putea. Acuma-i imposibil deocamdată, cu nedreptatea ce I se face încă LUI şi noi încă imorali şi nedrepţi. Schimbării în curs, să-i deschidem largi porţile înţelegerii LUI cu adevărat şi îndreptaţi, vom mai vedea în timp ce-i de făcut.
   Nedrepţii, neînţelegîndu-şi existenţa, într-adevăt incorectă şi din necunoaştere adevărată dar şi din nedreptatea ce-o înfăptuiesc. Doresc să transceadă oarecum mizerabila lor viaţă, părăsiţi de EL, e şi normal. Se impun grabnic îndreptările cerute de SUS, moralizarea între noi oamenii cît mai bine înfăptuită. Facerea numai a binelui şi răul să-l uităm definitiv în muzeele nedreptăţii, ca învăţătură de minte pentru cei nelămuriţi.
   Şi-n privinţa LUI, deocamdată, că nu se prea cunoaşte bine, atei, un timp de trecere spre adevărul SĂU. Cînd se va putea fără oprelişti şi strîmbe-n lumea asta încă nedreptă, aflarea SA, numai corectă. Pe urmă dumiriţi, de cum e cu EL şi Lumea LUI, fără alte nedreptăţi şi imoralitate, s-o abordăm cu adevărat aflarea SA. Şi-n timp ne vom îmbogăţi de ceea ce ne-o lipsit, atîta amar de vreme. Prezenţa SA între noi, cum e normal pe Pămîntul SĂU şi noi alăturea înspre ce trebuie, vom afla.
   Şi problema simiană, prostia neştinţei SALE către noi corectă. Cine zice că se trage din maimuţă, mare brînză nu face, şi acelea-s creaţia LUI, deci ce rezolvă? Cine se consideră, cum e şi firesc, că sîntem creaţia LUI în timp foarte îndelungat, pînă azi. Şi încă cu paşi în schimbare cum trebuie încă de făcut, aflîndu-ne menirea. Încă n-o ştim deloc, o vom afla în timp, cu răbdare şi înţelegîndu-ne traseul îndreptării spre EL cu noi.
   Să nu fim fără entuziasm că-L mîhnim, dar nici siliţi nu-i normal să ne simţim. Ci descoperind ceea ce atîta vreme nu s-o putut, dezmeticiţi înspre bine şi util, să ne vedem de ale noastre, cît mai firesc. Nimeni nu ne va uşura de viaţă, trăirea tot va fi în continuare şi cu dificultăţi de adaptare din mers, le vom trece pe rînd. Ajutîndu-ne mult bunu-simţ între noi toţi, cooperarea înspre bine şi îndrumările SALE, ce nu Le-am ştiut deloc.

1418.Ne corupţi de imoralitate

   De sîntem o minte ageră şi ştim multe, se cade să fim şi cu bun-simţ şi să ne îmbunătăţim existenţa cît mai mult. Că de altfel e degeaba totul, oricine am fi, rateu uman ni se zice, nemulţumim pe alţii dar nici noi n-o ducem bine.
   Nimeni nu-i chiar atît de rău şi complet cu comportări urîte, ci mai are şi părţi mai a cătării uneori. Sîntem un amalgam de bine şi rău, dar ce predomină, contează în faţa lumii şi a LUI. Aşa să ne preocupăm a ne îndrepta cum ne doreşte EL. Cît mai mult posibil, luptîndu-ne cu noi înşine în primul rînd. Că-i cel mai dificil de a răzbi prin firea noastră înrăită şi încăpăţinată.
   Să ne procupăm a cunoaşte lumea, Pămîntul şi natura SA în lung şi-n lat. Şi diferite comunităţi umane cu toate ale lor, cunoscînd universul de aici al creaţiei SALE. Îmbogăţindu-ne cunoştinţele continuu ne vom mai înţelepţi şi toleranţi vom fi.
   Natura şi nu numai ne învaţă că-i nevoie de refacerea puterilor o revigorare a pornirilor. Ce ne duc înspre ceea ce ne trebuie în comuniune cu ceilalţi moralizaţi şi cu bine şi util în toate cele. Chiar de-i pierdere de valori pe moment în timp revenirea-i mai cu folos în calitate şi utilitate. Acumulările de energie necesare oricui epuizat în timp, şi-n sărbători fireşti la intervale gîndite şi de la EL simţite .
   Cît am fi de deosebit în lumescul actual, celebru şi ajuns în topuri sus, ni se îneacă toate corăbiile. Cînd îi simţim umbra morţii că ne îngînă, teama de ea din vina că nu-L ştim şi nu ne îndreptăm cum ne vrea, moralizaţi. Tot aşa şi întreaga suflare-i în lume sub teroarea părăsirilor LUI, că-s urmate de suferinţe, agresiuni şi dezastre. EL ne doreşte îndreptaţi şi să-L ştim măcar, de nu atei, că-i nedreapta spiritualitate încă pe aici.
   Ni se pare că răul e o problemă a lumii, nu-i, ce-i un mister de SUS, să nu-l prea încercăm. Ci după ce-i aflăm hîda urîţenie să-l abandonăm oriunde şi să nu-l mai nici privi măcar cît vom exista.
   Tot un mister e viaţa din viaţă, sîngele, ce ne ţine-n viaţă pe Pămîntul SĂU, ne corupţi de imoralitate şi relele lumii,.

1416.Nu îngăduie să triumfe nedreptatea

   Spiritul şi gîndirea date nouă să ne întregească în corp material, înalt elaborat, cît sîntem vii pe Pămîntul SĂU. Da, sigur în aşa alcătuire ni se pare că sîntem străini pe acest pămînt, zicem prea obişnuit, dar nu-I. Ci-i o componentă vie, ne sesizată încă de noi din Totul ce-L formăm cu EL şi Lumea LUI.
   Avem un anumit traseu în cunoaştere şi altele de făcut, poate încă foarte multe şi încă imposibil, aşa cum sîntem, de ne închipuit măcar. Trebuie să mai evoluăm, dar în condiţiile cerute de SUS şi încă ne îndeplinite : moralizarea şi de nu putem să-L ştim măcat corect, atei să fim. Un timp cît ni se va da de SUS.
   Să căutăm apropierea de oameni cît mai mult, nu să ne băgăm în sufletete lor cu de-a sila, ci cît să nu-i derajăm deloc. Cu bun-simţ, să le fim de ajutor la nevoie, să nu fugim de răspunderea ce ne-o asumăm cînd ni se cere. Ne cunoaşterea reciprocă creează distanţe şi chiar duşmănii, ce-s atitudini incorecte şi de ne dorit între oameni. Imoralitatea s-o combatem cît vom exista, fiind îndreptaţi şi spre bine mereu şi rău şi urît niciodată.
   Sînt cazuri şi cazuri între oameni ivite, unii nedrepţi, ce-i eviţi te abordează continuu, nelămuriţi de ce-i ocoleşti ori refuzi prezenţa. Trebuie lămuruţi că mai întîi să se moralizeze, îndrepte, cum trebuie între oameni cu bun-simţ să fie şi doar după aceea se mai poate discuta cu ei. De nu vor, să fie evitaţi pînă se îndreptă integral cum trebuie.
   Adevărul oricare ar fi, e ceva frumos, dar atîta timp cît nu-i cunoscut bine e doar o părere, o contemplare mai îndepărtată ori mai apropiată doar. Trebuie preocupare de a-l cunoaşte cu folos şi învăţat la nevoie, să-l ştii util în bine. Dreptatea e singura în măsură, fiind necruţătoare şi fermă să impună adevărul la locul lui, poate necunoscut.
   Dreptatea nu îngăduie să triumfe nedreptatea, e aprigă şi numai de-i minţită poate greşi. ascunzîndu-i-se adevărul. Ca acuma şi de mult timp cu adevărul SĂU, straşnic dosit de creştinătatea nedreptă de cînd e ea în lume. Şi cînd dă puterea dreptatea altuia s-o înfăptuiască, doar acelora ce-s în stare, devotaţi cu dorinţă măcar de a o înfăptui neapărat.

1415.Omul contopire materie, gîndire şi spirit

   Conştiinţa ne e formată în lume, printre oameni, bunul-simţ, cei 7 ani de acasă şi cunoaşterea SA, mai corectă ori nu. Dar în timp, nu sîntem orbi şi nesinţiţi, ne dăm seama cînd avem necazuri noi şi apropiaţii, că-i ceva în neregulă. Oare de ce ? Doar credem în el, cine-i de nu ne apără, ar trebui ? O fi falsă îndrumarea religioasă şi cea din familie, primită în timp ?
   Să ni-L căutăm singuri singureai, fiecare după cum îl duce mintea, chiar şi-n gînd doar cu EL. Cel adevărat. Tatăl Ceresc, ce vă costă? Încercaţi-L cu încredere şi veţi vedea că alta-i viaţa şi de vă şi moralizaţi cum vrea. Chiar că sînteţi salvaţi înspre bine şi util voi şi ai voştri, chiar fără ca ei să ştie, şi-i mai bine aşa un timp. Să vă confirmaţi singuri realizarea poate incredibilă celorlanţi, un timp.
   Nedrepţii relugioşi îşi tot înfoaie nedreptatea hîdă cu diverse scorneli şi tertipuri, doar vor mai  prosti şi  mai pe alţii indecişi. Care dacă-s morali o duc destul de bine-n lume, faţă de cei ce-I greşesc şi-o încurcă îndepărtaţi de EL.
   Sînt exemple demne de urmat a unora ce L-au aflat cu toată împotrivirea hîdă a nedreptelor religii. Cumva pe lîngă ei în însingurarea săvîrşită cum I se cerea într-o comuniune străină celorlanţi înstrăinaţi de calea LUI. Cu greutăţi, moralizaţi, proveniţi tot dintre oameni cu atracţie pentru calea LUI să n-o rateze. Şi-s acolo SUS cu EL în desăvîrşirea cerută şi urmată, ce noi încă n-o ştim
   Ni se cere să nu trecem nepăsători prin lume şi să ne facem simţită prezenţa în bine şi util, îndreptaţi şi de se poate şi să-L ştim. De nu atei, ca să nu ne ratăm viaţa, noi şi familia noastră, de-I greşim ca nedreapta societate ce-i părăsită. Şi plăteşte neputinţa de a-L urma şi moralizaţi măcar, departe de nedreptele religii.
   Omul e o contopire materie, gîndire şi spirit cu rol de a ajunge într-un stadiu de dezvoltare capabil de a înfăptui un program dat. Se zice pe baza fricii, erosului şi foamea, ce ne împing în existenţă. Freica, de-L ştii şi moralizat fiind, nu o ai. Moralizat fiind nici cu erosul nu te comporţi decît normal, cu bun-simţ. Lipsa de energie o înlături muncind şi căutînd, alimentarea după nevoi în timp.

1403.Trăire în solda SA

   Da, ni se pare că nu cerem cine ştie ce de la EL în viaţă cît sîntem. Se vede că nu-i chiar aşa, că vrea un minim de îndreptare, moralizare şi să-L ştim măcar corect. Să nu complicăm cum ne place lucrurile, ci simplu cum ne doreşte EL doar : cu bun-simţ între oameni să fim şi de nu-L ştim încă să fim atei, liber-cugetători şi-i bine deocamdată.
   Viaţa ne vrăjeşte, ademenitoare, dar s-o trăim corect şi simplu ne complicînd-o degeaba, c-o putem rata şi pentru ai noştri. Amăreala vieţii intervine cînd nedrepţi fiind credem şi-n bazaconii ce-L supără şi părăsiţi plătim. N-o pricepem deoarece, ne-o complicăm inutil, nu-i nevoie decît de bun-simţ în faţa SA şi cînd va fi, să-L ştim adevărat măcar.
   EL o venit personal pe aicea, coborîndu-se la nivelul poporului nostru, să ne ceară îndreptarea corectă şi să ne potolim în bine doar. Cu credinţa e doar în EL, că religiile au rata întîlnirea cu EL şi nici nu L-au urmat. Deocamdată nu ne cere luna de pe cer, ci doar să-L ştim cu adevărat cine-I, că I s-o pierdut urma cu nedreptele religii.
   Da, într-adevăr cînd sîntem nedrepţi, imorali şi nici nu-L ştim corect ne părăseşte la greu şi de recidivăm, o încurcăm definitiv. Nu-I place să I se refuze a-L şti lumea corect cine-I cu Adevărat şi imoralitatea asta generalizată mai ales de la noi, îi pune capac. Frica de moarte e un semn că-L nemulţumeşti şi să te îndrepţi cît mai repede poţi.
   Achită rar că nu-L ştim corect şi nici nu ne purtăm corect cu EL, imorali. ÎI alege după principiile SALE, ce noi multe nu le ştim încă, nici în linii mari. Nu-i greu a-L urma simplu cît mai simplu şi sigur se poate.
   Spiritualitatea, harul e greu de dobîndit, e nevoie de multe cred, şi nu-i chiar uşor, aici EL decide şi trebuie îndelungată trăire în solda SA. Nu oricum ci o îndreptare mai aparte şi credinţă desăvîrşităm fără greşeli şi-n final de EL depinde totul.