1532.Şi cu şi fără medicamente

   Pe Creator, Tatăl Ceresc îs cam toţi gata să-L admită mai puţun nedrepţii ce nu-L ştiu, şi-I pun în cîrcă cîte falsuri. Nedrepţi, imorali şi doar înspre rele şi urîte fapte, ne dornici de îndreptare şi mai părăsiţi şi în suferinţă cad mereu. Se şi zice că însuşirea de căpetenie  omului nu-i iubirea de sine, ci invidia şi ura pentru altul.
   Destul de repede omenirea şi-o dat seama de nedreptatea creştină în faţa SA şi nu le mai frecventează religia. Mai ales în vest e aceasta, dar şi pe aiurea tot aşa se simt înşelaţi de neputinţa nedreaptă în faţa SA. EL ne aşteaptă pe toţi doar să fim îndreptaţi înspre bine şi util şi doar aşa să-L abordăm cu încredere. Fără moralizarea cerută între oameni, îI greşim şi nu ne doreşte prin preajmă. Mai mult ne părăseşte şi suferim putînd şi rata viaţa noi şi ai noştri.
   Căile pe care le urmăm înspre EL sînt specifice fiecăruia în parte şi după reuşită le omologăm fiecare. În faţa interesaţilor cu bună credinţă, sinceri şi-n dreptate încredinţaţi cu bine doar. Toate însuşirile frumoase, bune şi demne să ni le păstrăm curate indiferent de vremuri. îngrijindu-le atent. În faţa SA se vrea să fim cum se cade mereu, făcîndu-L să ne aştepte cel mai puţin în faţa tuturora.
    Ni-s date nevoile ca atenţionări înspre îndreptarea cerută SUS. Şi cu şi fără medicamente, suferinţele de te dezmeticeşti la calea SA, ţi-s de folos de nu, nu. Ia să-L respectăm cum vrea, îndreptaţi şi să vedeţi ce existenţă aveţi, ne mai cunoscînd părăsirea şi necazurile, fiind cu EL. De hazard nici pomeneală, împreună cu EL, totu-i altă viaţă şi norocul îi o impresie specifică nedrepţilor, ci mergi la sigur doar cu EL.
    Înfruntînd nedreptatea în lume, se poate să fii la rîndul tău hulit pe nedrept de răi şi nevolnici. Dar să nu-ţi pese şi să-i eviţi, fiind cu EL nu-ţi va fi frică de nimica. Chiar te nedrepţăţesc să nu cazi în desnădejde ci fără frică fiind în faţa LUI, de ei nu-ţi fie nici atenţie să le dai.
   Aşa-s de nedrepte şi atît de materialiste religiile c-o zăpăcit lumea. De nu mai crede cum trebuie ci-s supuşi închipuirilor fizice în locul celor spirituale.

1529.Au mobilizat dreptatea să se afirme

  Lipsindu-ne Baza Sa sîntem nesiguri, nesinceri, nedrepţi şi imorali. Ce mai în colo şi în coace nu facem nici cît o ceapă degerată în faţa SA, aşa de necorespunzători sîntem. Să ne îndreptăm cum ni se cere şi toate îndreptările cucerite cu mari sacrificii umane să nu le mai cedăm niciodată. Astfel la revoluţia framceză s-au zis şi urmat sloganuri  năpraznice care au mobilizat dreptatea să se afirme atunci. Curmînd nedreptatea acelor timpuri acolo. În alte împrejurări amintirea acelor chemări drastice, o fost trunchiată ca să nu mai iasă nimic corect şi adevărat. şi nedreptatea să persiste şi triunfe în lume pînă azi.
   De regulă scepticii îs mai eleganţi şi mai atrăgători decît fanaticii. Dar cu aceştia din urmă se reuşesc marile schimbări necesate la un moment dat de cumpănă a istoriei. Şi tot cu aceştia faci intreprinderi anevoiase şi greu acceptate de restul. Ce nu se prind să puie osul la bătaie, ci la nelegiuiri şi şmecherii prosteşti ce destabilizează lumea.
   EL face să răsară soarele peste buni şi răi, doar un timp cu răbdare, dar nu la nesfîrşit, că-i părăseşte pe răi şi-o încurcă şi dispar. Nu deodată că le mai dă şanse de îndreptare, după ce-i atenţionează şi de vede că nu-i chip cu ei, dispar fără urmă. Aşa azi aşa mîine pînă se va clădi o nouă lume în timp cu răbdarea SA. EL se va mai implica încă între noi un timp cînd va vrea, să ne mai îndrumeze cu simplitate clară.
   Nu ştim nimic în privinţa SA şi nici nu-L vrem printre noi, că ne-ar îndrepta forţat şi nu se vrea încă. Nu ştim ce pierdem şi ce am cîştiga cu EL alăturea. În primul rînd siguranţă şi lipsa suferinţei şi o existenţă prelungită şi în continuă înnoire a cunoaşterii în toate domeniile vieţii şi nu numai. Noi nici pe noi şi natura înconjurătoare nu le cunoaştem deplin şi facem greşeli unele ireparabile şi dăunătoare nouă şi mediului.
   Ne încredem doar pe hîrtie în EL şi în înfăptuirea binelui între noi oamenii, că în realitate nu vrem să abdicăm de la nedreptatea atotcuprinzătoare. Într-adevăr ni-s necesare liniştea şi pacea, ceea ce răii nu au, dar binele şi moralitatea tot la fel de greu o avem.
   Aşa de nedrepţi şi înstrăinaţi de EL sîntem că nu vedem ce-i necesar nici nouă cu toată cultura şi cartea agonisită-n viaţă.

1528.Omeneşte imposibil, cred

  Se zice că-i binele pur cel făcut instinctual, nu din conştiinţă, dar e bun oricum, numai să-l facem. Deci morala e o regulă a conştiinţei ce caută să domine intinctualitatea noastră. Instinctualitate rea şi nedreaptă, mai mult animalică decît cu bun-simţ. Şi acum 77 de ani cînd o fost EL pe aicea îndrumîndu-ne, nu ne-o zis să facem instinctual binele şi să ne moralizăm tot aşa. Că ar fi fost foarte greu şi aşa nu-i uşor, că-i caznă de n-o luăm de timpuriu şi ne învăţăm cu neobrăzarea.
   De ne îndreptăm şi asta contează la urma urmei, e un progres corect în viaţă şi nu rămînem de căruţă. Şi părăsim rîndul ticăloşilor, ce-s oricînd părăsiţi de EL şi au necazuri ei şi ai lor. Sîntem cum se zice impostori ai binelui, dar binele nu răul îl facem şi asta contează în faţa SA şi a noastră. Că ar fi de dorit să fim sfinţi ori naivi ca şi copii doar în bine existînd, e un ţel omeneşte imposibil, cred.
   Cu cine am votat, azi zi de vot în ţară. Urnele de vot se închid nu ştiu la ce oră, nu mă interesează, pe mine personal. Dar pe voi nedrepţilor, nu aveţi dreptul să nu vă implicaţi în politică, aşa vă trece viaţa cu de toate de-a valma. La mine în dreptul politicii ce-o urmez, secţiile de votare nu se închd niciodată. Ba dincontra, şi zi şi noapte continuu şi Duminică şi zi de lucru,  nu contează. Sîntem aşteptaţi toţi, dar nu mai ştiu pe altul să-I facă propagandă. Singur în faţa întregii nedreptăţi, chiar mondiale, nu mi-i greu cu EL alăturea, e floare la ureche.
   Dar trebuie să fiu sincer devotat, chiar dacă deocamdată singur mă ştiu pe aicea, poate pe undeva o mai fi cineva. Nu prea are purtători de stindard al SĂU, numai EL ştie şi cei implicaţi corect, sigur, de-s confirmaţi de SUS. Voi nu aveţi nici un drept, sînteţi în afară şi la stînga ori drepta, dar afară, oricum nu vă priveşte, nedrepţi fiind. Cum eu nu mă simt atins de strofocările voastre de sus pînă jos şi invers, politică de hoţi, care mai de care.
    Ori mai fi dar nu mă priveşte decît rezultatele contează la voi în lumea voastră strîntă şi dezordonată, hîdă. De ce hîdă, pentru că-I greşiţi mai continuu, şi vă părăseşte şi intraţi la apă şi rîndurile vi se tot micşorează. Că tot vin cadre noi şi noi, asta e la voi. Nedrepţi şi neştiutori de bine şi util de morală şi de EL.

1502.Bucurîndu-vă de ele şi LUI mulţumindu-I

   Să nu ne credem repede sfinţi, ori pe cale de aşa ceva, că-i cale lungă şi întortocheată, singuri ne-o facem grea. Prin nedreptatea înfiripată adînc în noi, imoralitate şi urîtele şi relele fapte, vorbe şi gînduri. Chiar de-L ştim corect, cu toate că-s piedici numereoase şi hîde, aproximările nu te ajută şi nici înaintaşii strîmbi. Se poate să cauţi să te rupi cu totul de familia ta nedreptă după tine, ia legătura cu EL şi doar atunci vezi cum stai.
   Şi avînarea cu capu-nainte, ne ţinînd cont de piedici, e ceva, dar totuşi morala e de respectat şi binele. Şi credinţa şi respectarea LUI, Singurul Responsabil de noi cei vii de pe Pămîntul SĂU, e lăudabilă, de poţi. Dar legătura cu EL  afl-o cum trebuie şi-n ordine e. Totul depinzînd de noi în faţa SA, cum ne vrea. Putem fi cei mai cei  nepotriviţi în opinia celorlanţi, a LUI doar contează, restu-i zeamă de varză. Şi cu timpul şi tu te ve-i edifica în schimbarea existenţei tale, de te admite de SUS.
    Aşa şi mulţimea de aleşi ai SĂI, ori fi fiind cîndva, doar ei ştiu şi EL mai ales. Şi cum au trecut examenele de SUS, fiind tereştri în faţa SA. Şi acuma-s cu EL bine mersi şi ne privesc pe noi nevolicii în descumpănire crasă, că nu ştim. Pe unde să scoatem cămaşa murdară de nedreptate între oameni şi fără binele dorit doar SUS cu noi continuu. Chiar de ceva credină e de ne scormonim mai adînc, că nu-i statonică în mediul hîd al nedreptăţii şi relelor de tot felul.
    Nu-I BAZA existenţei. Trebuie completă doar să fie, ne ştirbită de lumesc şi cîte altele ne cuvenite-n faţa SA. Să nu ne socotim doar trecători fără a lăsa o urmă concretă bună şi utilă prin lume, de nu cotează EL în voi. Bine ar fi de puteţi, toate cele din existenţă tot LUI, să I le închinaţi oarecum, bucurîndu-vă de ele şi LUI mulţumindu-I. Chiar de priveşte strict existenţa voastră şi a familiei, nu ştiţi nimic în priviţa SA, atunci.
    Sînteţi o totalitate de ne imaginat între oameni. de ca-I EL oricînd interesat şi ve-i simţi de vrei cu tot dinadinsul sincer, altfel e rateu. Ambiţia în bine îndreptat înspre EL e totul, cu curaj util şi frumos de poţi ţie să-ţi placă cum eşti mai întîi, ambalat în ce-i mai corect după tine. Şi-n tine mereu.

1497.Totul şi neştiutul din noi

   Cînd e să ne îndreptăm cum se cade, nu facem promisiuni deşarte şi măsuri ioc, că-i grav şi plătim amarnic. În faţa SA să fim sinceri şi îndreptarea chiar de-i dureroasă, trebuie, nu-i încotro, renunţăm la ce nu-i corect. Întrerupem brusc de nu se poate altfel, nelegiuirea în faţa SA, şi ulterior ne vom resemna în a continua viaţa. Asta-i cu EL nu-I de glumit şi de vrei te poţi opri oarecum, şi EL te slăbeşte, dar nici viaţa ta nu-i cine ştie ce. Fără EL, ori redus la cîte numai tu doreşti, nu cred că se poate continua.
   Cu cîrpeli nu merge îndreptarea ta ci profundă pînă simţi că-i pe calea cea bună, demnă, adevărată, fără compromisuri. Inconştientul tău odată pornit te va învăţa să fii corect, ştiindu-te cel mai bine şi dictîndu-ţi măsurile cele mai bune. Urmează-l în îndreptare că altfel nici nu poţi şi cu asta şi EL te va slăbi fiind corect şi-n faţa fiinţei tale lăuntrice. Sinele-i de partea ta, şi-i reconfortant, de ştiţi ce-i asta? Victorie asupra ta intimă şi fără cusur. Ceea ce-i foarte greu de eşti imoral şi nedrept, ruptura e dezastruoasă pentru ins şi poate imposibilă.
   De asta mulţi greu încercaţi şi ştiindu-se încurcaţi. Se retrag în cîte pustietăţi doar singuri cu EL şi natura înconjurătoare aliat de nădejde şi caută dezmeticirea şi ruperea de lumesc definitiv. Li-i greu în alte condiţii şi poate imposibil şi vor să scape cu totul în altă lume, pentru identificarea cu o nouă existenţă şi lăuntrică. Lupta cu sinele e destul de acaparatoare şi grea şi de mai ai şi altfel de piedici în orice societate cît de binevoitoare tot e greu. Singur cu tine însuţi altfel te căzneşti şi de reuşeşti e deosebit şi între oameni îţi va fi poate şi-n continuare greu.
   Vorba lui Niccolo Machiavelli, că mădularele cangrenate nu se vindecă cu apă de lavandă. Şi totuşi de ai credinţă în EL şi îndreptat eşti, nimic nu-i imposibil în faţa SA. Singurul responsabil de noi vii de pe Pămîntul SĂU. EL e Totul şi neştiutul din noi şi pretutindeni Lumea LUI
   Noi preocupaţi normal de existenţa cotidiană în prezent doar, îndreptaţi şi înspre bine, cunoscînd erorile trecute şi lăsînd viitorul doar LUI.

1459.Demni de planurile SALE

  Uneori se încearcă în extremis forţarea notei familiare, copii, liantul care reuşeşte suduri ce altfel nu ţin familia. Şi sînt cupluri care nici cu acestea toate, nu ştie de bine şi o ia la vale spre nicăieri. Sînt situaţii limită care te pun în faţa unui om nou, partenerul ce nu-l ştiai aşa în bine şi util capabil şi-ţi cam tragi cumva pe seamă în timp dovedindu-te. Şi împreună şi cu alte modificări poate neştiute altădată, acum te moralizează cum n-ai gîndit. Şi dintr-un oarecare devii un ferm hotărît om de bază în ceva ce mulţi caută.
   Cînd devii responsabil în faţa SA şi-L urmezi şi familia ta o aperi de nevoi şi chiar mai mult de atît, cum îţi indică EL în timp.
   EL prin aleşii SĂI ne-o transmis nu de mult (de peste 22 de ani ) să ne îndreptăm folosind doar învăţăturile din VT (Vechiul Testament) şi să-l uităm NT că nu-i util vremurilor ce le trăim, Şi EL ne doreşte moralizarea chiar înainte de a-L şti corect. EL E singurul VIU din CER ce se ocupă de noi cei vii de pe Pămîntul SĂU.
   Chiar şi-n cele mai intime cutezanţe ce spiritualitatea ne-o căutăm în mînăstirile creştinătăţii se întîmplă destulă netrebnicie. Oameni care doresc să fie monahi se comportă încă nedrept mult timp acolo, necurăţenia lor interioară se transmite afară înnegurînd existenţe ce par , numai par corecte. Nedrepatea a pătruns prea adînc şi acolo unde nu trebuia, se impune degrabă reînoirea cu ale VT şi uitarea NT ca aducător acuma a toleranţă răului şi necurăţeniei sufleteşti.
    Creatorul are cu noi toţi un plan, o programare dinainte de aducerea noastră la viaţă pe Pămîntul SĂU. Şi-n timp ne-am dovedit, de ne-o lăsat să ne continuăm existenţa, demni de planurile SALE. Şi se impune acuma îndreptarea după cum ne-o cerut şi să aşteptăm cuminţiţi continuarea ce-o vom afla.
   Sîntem preocupaţi de prea avîntate teme irealizabile, lăsînd cele normale, fireşti de bine şi util să aştepte. De asta se impune îndreptarea cerută de SUS şi urmărirea a tot ce ne trebuie acuma pentru moralizarea şi facerea binelui doar. Că de continuăm să mai pierdem contactu cu realitatea îndreptării cerute, ne părăseşte iar în nevoi ştiute dar nedorite iar.

1438.Ok.

   Tinerii cînd sînt în situaţii limită cu bătrînii la un loc, o duc cu moralul mai bine. Şi nici nu-s pretenţioşi şi duşmănoşi, nemulţumiţi pe toată lumea, îs împăcaţi mai uşor cu situaţia nedreptă. Şi-s şi cooperanţi mai uşor la greu, necunoscînd încă viaţa nu o apreciază zgîrciţi s-o piardă. Nu ţin aşa mult la ea, ca cei mai maturi şi mai trecuţi prin ea. Se zice de nedrepţi, să mori înainte de a te fi înrăi şi urîţit, în loc să se prefere îndreptarea adevărată, ştiinţa corectitudinii vieţii.
   Greul e uneori nu cînd dai piept cu greutăţile vieţii, care oarecum le aştepţi, ci cînd te confrunţi cu cenuşiul firescului cotidian. Ce te erodează încet înspre lumescul nefiresc şi nedrept ţie. Să te înveţi a răbda şi a nu te implica în rele şi urîte înfăptuiri, nepăsarea în faţa răului şi nedreptăţii. Să ne înfrînăm cît putem gura, că-i cel mai greu lucru, mai ales cînd nu ai nimic de zis .
   Să nu considerăm că deţinem adevărul, doar noi şi că ne ajungem nouă, neavînd trebuinţă şi de ceilalţi în societate. Şi nu numai de oameni ci şi în faţa SA, nu ne plecăm de îngînfaţi şi-o încurcăm cînd ni-i lumea mai dragă. Să ne preocupe doar prezentul şi să nu-i repetăm a trecutului greşeli, de viitor se ocupă doar EL de-L ştim îndreptaţi.
   Să nu-I greşim, considerîndu-L neimplicat în creaţia SA, ori şi mai rău ne ştiindu-L defel şi imorali, că-i groasă rău şi viaţa-i eşec. Părăsirea-i iminentă şi suferinţele ne pot oricînd umbri existenţa şi a familiei, ratîndu-ne viaţa. EL ni-i pavăza vieţii noastre în desfăşurare, un timp de rodaj şi experimentare, ulterior încep atenţionările. Şi chiar tragerile de mînecă, că-I sîntem datori Creatorului nostru pe Pămîntul SĂU, să ne îndreptăm cu bun-simţ în societate. Şi de se poate şi atei, cînd nu-i chip să-L aflăm, iar de-L ştim corect, e ok.
   Apropiaţilor în primul rînd şi nu numai lor, să nu le impunem chiar şi binele şi utilul cu sila ci să-i lămurim de e cazul. De nu-i bine ca fiecare să-şi dea seama singur în tihnă de ce-i foloseşte şi-i moraliceşte-n existenţă înspre bine.