O construcţie, o ralizare în doi de regulă, îndiferent de sex, origine socială, cultură, apartenenţă socio-economică la care am specificat, contribuie cel puţin doi în proporţii egale în timp, ce au afinităţi asemănătoare ori chiar coincid, se comletează reciproc, complementare, idealuri comune, ori apropiate, firi ce se suportă mai mult decît normal.
Prietenia e o minune, de asta la ea nu aderă decît spirite curate, pure, adevărate ca în orice regulă sînt şi excepţii, sînt şi prietenii în rele, în urîţenii dar tot pe asemănări sînt făcute. Prieteniile iau fiinţă de cînd e lumea după un mecanism intim, fin, necunoscut, firescul în acest caz nu există, dar nici întîmplarea,"este cel mai misterios lucru din lume"(Marcel Proust).
Sînt şi prietenii false, din interes, perfide, normale în lumea oamenilor din totdeauna, oameni ce-s schimbători ca vremea, de aceea trebuie deschişi foarte bine ochii şi toate simţurile pentru a te asigura de o prietenie clară, adîncă, completă, pură, adevărată, şi nu-ţi deschide inima complet, decît după mult timp de gîndire şi observaţii continui.
Prietenia se confundă uneori cu camaraderia, care şi ea-i un fel de prietenie mai pusă pe acţiune, pe fapte adevărate, în colectivităţi deosebite, devotate, închegate, înălţătoare, fidele, cu bun simţ şi întrajutorare pînă la sacrificiu suprem, "nici tu bănuială, nici tu tulburare, nici groază, nici istovire, nici coşmar, ci numai încredere, seninătate, siguranţă şi dragoste"(Nicolae Steinhardt).
Astfel de legături se bazează pe stimă reciprocă, respect, simpatie, aspiraţii comune, năzuieţe şi interese ce cam coincid şi de regulă îşi dau examenul durabilităţii în situaţii limită, ce cuprind ambele părţi ori numai una şi atunci se văd limitele de pot fi atinse ori ba, se-ntîmplă uneori ca prietenia să dureze zeci de ani, şi să parcurgă şi situaţii limită chiar adevărate, profunde şi să dureze, şi deodată cum a început pe neaşteptate să se şi destrame din nimic prevestitor, e un mister uman profund.
Ca să nu zic nimic de EL nu se poate postare, astfel : şi credinţa mea în EL se datorează tot încrederii ce mi-a acordat-o EL cu peste 4 ani în urmă, "lămurindu-mă" cumva în credinţă, şi ulterior în EL şi numai în EL, şi I-am rămas dator şi de atunci cu respect şi credinţă crescîndă, după cum învăţ, caut să-L urmez şi mai am cred de învăţat, cred cît voi exista.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu