Pentru a nu tensiona atmosfera în mediul fregventat, e bine să fim cît mai dispuşi în bine şi la bine, să căutăm să ne ascundem de nu putem să ne prefacem măcar că ne e bine, obtimismul naşte bună dispoziţie, colaborare, întrajutorate, corectitudine, dreptate, adevăr, concesii înspre bine, bun-simţ.
Deci să ne minţim apropiaţii şi chiar pe noi în exprimarea exterioară, să arătăm bine, chiar de sîntem poate îngrijoraţi, preocupaţi de ceva greu realizabil, da e ceva greu de înfăptuit de vrei să nu afectezi bunul mers al relaţiilor interuname, şi de eşti şi o rotiţă vizibilă în angrenajul social, familiar, cu atît mai inportant e rolul, şi poate şi greu dar nu ai încotro.
Cam cu toate pînzele sus chiar de eşti pe geantă, e spre binele general, nu al tău imediat în special, iar de toţi se simt bine în final şi problematica ta va fi încununată de succesul scontat, e bine să nu înclinăm nici un moment balanţa atmosferei sociale spre rău, ci numai spre bine orice ar fi.
"Chiar dacă nu sîntem bine dispuşi într-o bună zi, să ne facem că sîntem"(Nicolae Steinhardt), e şi o observaţie de făcut aici, să nu exagerăm în veselie, şi bună dispoziţie deşănţată, aiurea-n tranvai, că stricăm ce atît de greu se construieşte buna-dispoziţie generală echilibrată în mediul nostru firesc, şi să căutăm să o menţinem mai permanent cît mai mult, pentru a ne merge bine, cum vrea şi EL .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu