3313.Ci toate bune și adevărate, de nedemne și strîmbe nici pomeneală, de rele și urîte nici de amintit

  Curajul e de tot definitoriu cînd e îndreptățit, demn, adevărat fără a aduce atingere celorlalți cu bun-simț. Deci între cumsecade și oameni de omenie, năzuind spre cunoașterea bună, corectă, trebuincioasă azi. Văzînd nu numai cu ochii firii ci și cu cei lăuntrici, cugetători, ai inimii. Dăruind în viață pentru viață, ocolind răul și urîtul și nu numai, ce ni-s date la timp de știut.
   Timpul ne creează surprize, pe neașteptate ne trezim cum nici nu gîndim între oameni. Cum sînt schimbări ce ne bucură, învățînd mereu despre viață cîte și mai cîte. EL creînd pentru noi prototipuri în care trebuie să ne regăsim, de vrem ori ba. Să ne încadrăm! Deoarece am intrat în lumea oamenilor, creația SA și nu avem prea multe obțiuni.
  Ci toate bune și adevărate, de nedemne și strîmbe nici pomeneală, de rele și urîte nici de amintit.

3253..Oriunde și oricînd și-or afla implicarea cu adevărat demnă și dusă pînă la sfîrșit cu adevărat

  În viața ce ni-i dată pe Pămînt, nimica nu se face fără bun-simț, bunătate, omenie în adevăratul sens, corect. Demn, calm, cumpătat, respectînd legile specifice naturii, vieții și ființei ce sîntem cu EL. Necondiționat aflîndu-ne calea, cînd va fi timpul mai departe în cunoaștere. Nu neorînduirea, ci binele ne ajută să fim, cu răul și urîtul mult n-o ducem, ci dispărem fără urmă.
  Precumpănește în existență banalitatea, seriozitatea și starea firii omenești date specific terestre. Că sigur EL e în toate perfect față de noi, ce ne dorim culmile perfecțiunilor, dar nu sîntem mai nimica. De cît palide încercări cu care ne mulțumim pînă la urmă bosumflați, nepricepîndu-ne viața și pe EL. Și nu de puține ori ratînd-o, pe mîna noastră mereu, lăsați în neputința îndărătnică, deci nu ne putem îndrepta.
  Totuși cei cu adevărat oameni reușesc în timp prin realizări să se depășească pe sine. Demonstrîndu-și singuri puterea de muncă, tărie, cunoaștere de bine și util omului. Oricînd și oriunde și-or afla implicarea cu adevărat demnă și dusă pînă la sfîrșit cu adevărat.

2804.Și pentru noi și cel în nevoi și luptăm că se poate

  Totuși cît sîntem de porniți în a muri, a suferi în locul altuia, e o treabă nu la îndemîna tuturora. Ci-i chiu și vai, dar doar o fire țeapănă-n tării ce nu-s la îndemîna oricui, demnitate dusă spre înălțimi. Dar e un dar mare, pe EL l-ai consultat? Altfel e degeaba osteneala cît pare de deosebită e aiureală de doi bani. Că-I refuzi LUI oferta, viața ce ți-o dădu-se s-o trăiești cum trebuie între oameni și-n fața LUI!
  Că ții la cel osîndit, ți-i foarte apropiat, corect, fiecare cam avem persoane demne, la care ținem. Dar mai bine-L aflăm bine și pentru noi și pentru cel în nevoi și luptăm să-l salvăm, că se poate. Se practică și EL e de acord, doar să pui suflet știindu-L corect Cine E, nu bazaconii. Că-i timp pierdut degeaba și cu ce te alegi? Ioc rezultate, ioc reușită cam ca la fiecare ce nu-L știe pe Cel Adevărat.
  Deci cu EL alăturea răzbești, dar să te tot ții tare și ferm, de neclintit. Reușești prin rugăminți chiar și-n gînd, cum îți vin în minte, cu aplecare și clare, sincere. Că-n timp, de se poate te vei obișnui cu alt trai, mai acătării între oameni și cu EL mereu.

1881.Corectînd viața care ne încearcă, să nu ne lăsăm

   Fiind moral și deci cu bun-simț ești de ne învins de nedreptatea oamenilor. Ca o fortăreață umană de ne cucerit, doar demn, calm și cu nădejde în mai bine și util. Să fim, astfel corectînd viața, care poate ne încearcă, să nu ne lăsăm cuprinși. De necazuri și totuși de le aflăm cu EL, și în nădejdea LUI, să ne lăsăm. Și vom fi cum trebuie și la rîndu-l nostru să nu-L dezamăgim, comportîndu-ne corect.
   Cine știe cum aflăm vreo faptă umană ce ne deranjează viața, să nu căutăm răzbunarea. Că-i calea doar a SA, noi să ne facem că nu vedem și de totuși nu răbdăm. Să-I cerem LUI sprijin, că-l vom avea și îndepărtată nevoia va fi, ne va ocoli pur și simplu. Doar cu răbdare și încredere în EL deplină. Orice ar fi să ne oprim de la fapte reprobabile și să-I dăm LUI în tihnă să-și facă simțită prezența. Ce ne va fi de folos, spre mirare, dar să nu ne arătăm, poate nu-i vremea?
   Ni-i dată uneori să o aflăm și fericirea, chiar și pentru scurte perioade, aproape de ne imaginat. Dar o simțim, o trăim, așa ca un balsam prea scump nouă, în suflet și ne împlinim oarecum. Și eu am avut o astfel de trăire cu EL și pentru EL, ca o mulțumire închinată LUI. Pentru un ajutor dat la o nevoie ce o simțeam că vrea să mă încalece, dar n-o fost să fie, m-o ajutat.
   Simțeam că o voi încurca cît de curînd, eram cu o mașină cam defectuoasă. În traseu anevoios noaptea în cîmp deschis și mă grăbeam cu treburi, alte vremi.

Hazardul ori nu, programarea

   Georges Bernanos : nu oricui i se întîmplă orice.
   Cred că-i aşa, totul mi se pare în mare programat, de ce în mare pentru că există un spaţiu de manevră de la un jalon la altul, şi nu ai voie să-l ratezi ori să-l eviţi cumva.
   Majoritatea nu-s conştienţi de programarea ce o urmeză în viaţă, şi ce trebuie să facă în continuare, de ar ţine legătura cu EL cumva sigur ar fi alceva cu viaţa lor.
   Eu după încredinţare nici nu-mi văd capul de o continuă, acum preocupare pentru a îndeplini cele cerute de viaţă, cu mici hopuri , dat cam continuă.
   Singurul pericol care-l paşte pe un deznădăjduit, cînd înfruntă ura şi dispreţul,este de a se înduioşa asupra proprie sale soarte : Georges Bernanos.
   Deci să nu dai înapoi orice ar fi, să-ţi urmezi ţelul tot înainte, chiar de sînt piedici, cu răbdare multă, cu EL alături nu există să nu birui în ce ai de făcut.
   Totdeauna cînd e mai greu, ia legătura cu EL, şi nu te v-a lăsa, vei simţi aceasta. Se poate să fii pedepsit de EL, dar revino-ţi şi continuă cu învăţătură de minte, să nu mai greşeşti.