3313.Ci toate bune și adevărate, de nedemne și strîmbe nici pomeneală, de rele și urîte nici de amintit

  Curajul e de tot definitoriu cînd e îndreptățit, demn, adevărat fără a aduce atingere celorlalți cu bun-simț. Deci între cumsecade și oameni de omenie, năzuind spre cunoașterea bună, corectă, trebuincioasă azi. Văzînd nu numai cu ochii firii ci și cu cei lăuntrici, cugetători, ai inimii. Dăruind în viață pentru viață, ocolind răul și urîtul și nu numai, ce ni-s date la timp de știut.
   Timpul ne creează surprize, pe neașteptate ne trezim cum nici nu gîndim între oameni. Cum sînt schimbări ce ne bucură, învățînd mereu despre viață cîte și mai cîte. EL creînd pentru noi prototipuri în care trebuie să ne regăsim, de vrem ori ba. Să ne încadrăm! Deoarece am intrat în lumea oamenilor, creația SA și nu avem prea multe obțiuni.
  Ci toate bune și adevărate, de nedemne și strîmbe nici pomeneală, de rele și urîte nici de amintit.