Se afișează postările cu eticheta înrăiți. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta înrăiți. Afișați toate postările

duminică, 3 noiembrie 2013

4075...Nu vom fi dezinformați.

  Schimbarea care va prinde pe picior de așteptare pe unii le va fi mai ușor. Iar acei luați cu fulgi cu tot, vor fi acei îndărătnici, înrăiți și urîțiți, care vor și plăti. Oalele sparte în timpul schimbării, cum va fi calea aflărilor necesară atunci. Vom trăi și vom afla cu toții și interesați și dezinteresați, nu va fi unul în afara transformărilor lumii.
  De la netrebnicie și huzur pe spinarea LUI și-n plata LUI, cerința aceia de îndreptare, dar ne luată-n seamă. Atîta amar de vreme, ei! acuma nu va mai fi loc de întors și se va ști pe șleau totul cum e. Cu mirare și alte angarale neconvenite dar aflate atunci, asta e și mergem mai departe. Urmîndu-ne firescul atîta vreme ignorat și-n plată, dar de atunci înainte alte reguli vom ști.
  Nu vom fi dezinformați ca pînă acuma de bine, util și frumos ci-n tot cu ceea trebuie de SUS citire va fi!

miercuri, 13 februarie 2013

2916.Ca și C.Noica în colaborarea pe față, sinceră

  Nedreptatea e împărțită, în mai înrăiți pretendenți la îndreptățită apreciere. Printre netrebnicia terestră încă actuală și unii mai toleranți dar tot în nevoi. În fața LUI, greșindu-I și-ntre oameni necorespunzători moralei binelui cum vrea EL pentru noi. Și între noi să domine existența și așa precară, cu neajunsuri gîrlă în așa fărădelege, atotcuprinzătoare încă.
  O hărnicie spre înălțarea îmbucurătoare a omului oricare ar fi, în fața LUI toți sîntem egali. E de gîndit bine această bine de înțeles cerință și dispoziție a SA față de noi oamenii de azi. E predispus la multe și mărunte CER-ul, de ne-a înțelege reciproc avantajos. Cum trebuie, că-s tentat uneori ca și C.Noica în colaborare pe față, sinceră și după pușcărie.
  Cam exagerez nițel eu în relația cu EL a mea, nu-i securitatea de atunci ori urmașii de azi deghizați. Dar oarecum vrînd oricum binele oamenilor cam mă implic cum dorește EL, cam cu capu-nainte. Ne ținînd cont, ne precaut oarecum încă și-n continuare nu știu ce va mai fi?!

marți, 29 ianuarie 2013

2834.Neputincioasă a se îndrepta din temelii, bine

  Numai la strîmtorare evidentă ne mai tragem pe seamă, unii, nu toți. Cei mai înrăiți nu ne vedem nici de cum lungul nasului, fără bun-simț o viață întreagă. Și de bine nici atîta, nu ne pasă, e firesc tratamentul pe moment și o facem și mai lată ulterior. Așa-i de rea și urîțită cu mentalitatea nedreptății între oameni. Fără conștiința dreptății adevărate, ca și acum cînd nedreptatea e tare și mare.
  Deci degeaba sînt cîte reguli de oarecare îndreptare, că nu-s bune dacă nu-s cum trebuie. Ci amînări de aprigă îndreptare care-i izbăvitoare, dar nu se dorește. Lumea-i fără EL și imorală, neputincioasă în a se îndrepta din temelii, cum trebuie. Degeaba-i amenințată cu cîte necazuri și suferințe, chiar și cu moartea. De nu-i dezmeticită de-a binelea, cum ne tot cere EL de SUS și încă nu-i vremea.
  O vom mai duce-o un timp, de tras barca pe uscat unii și alții, poate mai acătării. Restul se vor perinda fără rost prin lume, fără țel corect, ci anapoda în derută rea. Pînă va socoti EL că-i timpul acela de aflarea începutului de cale corectă.

joi, 2 august 2012

1746.Nu-s în stare de schimbarea corectă

   Nedrepții in corpore îs decepționați de viața dusă, nu pricep de ce? Înstrăinați  de EL și de omenia omului dată din facere. Consideră că toți îs așa ca ei imorali și înrăiți în fața lumii și a LUI, plătind. Nu-s în stare de schimbarea corectă, nici nu și-o închipuie defel, cum ar fi de făcut.
   Și astfel mînați de fluviul vieții înoroite ce-i poartă anapoda în neștire, sfîrșesc fără un căpătîi corect. Nemulțumiți de dărnicia SA, primită dar ne folosită cum trebuie în dezordinea hîdă. Nu-s în stare de mai mult, ca și azi încă încurcă borcanele vieții și ne trunchiem trăirea de altfel corectă, de am vrea.
   Multe și diverse se zic despre EL, dar nedrepții nu-s în stare de îndreptarea cerută. Și-o dau tot pe alăturea, plătind în fruntea acoliților lor, dispărînd la fel de nedumeriți. Propria prostie de al înlocui pe Adevăratul Dumnezeu cu necuratul lor vechi mort. O plătesc de cînd lumea neisprăviții, ce-L tot reneagă, oare pînă cînd?
   Pînă cînd EL se va convinge de o intervenție cum o mai făcut, că-s treburi ce grăbesc lumea. Ce încă noi nu le știm.

   Și să ne învățăm a-L face cel mai puțin să aștepte, fiind prioritar în fața oricăror treburi, ce ne privesc. Astfel așteptînd de la EL rezolvări ce noi nu le putem face și avem necazuri mereu. Încăpăținați în nedreptatea actuală, ce ne înfrînează progresul și cunoașterea firească.
   Îndreptîndu-ne măcar între noi cu-n comportament civilizat de conlucrare cuminte. Că în cazuri de sprijinirea apropiaților la necaz, nu sîntem încă așa de nătîngi. Și nici de simțim că sîntem solicitați volens nolens de CER, nu vom sta cu mîinile încrucișate.

joi, 26 iulie 2012

1714.Ne mulțumim cu puțin de nu putem oferi mai mult

   Ne dorim viața să ne fie o plimbare de plăcere pe Pămînt și nu e așa. Dezamăgiți, ne dorim marea și sarea și nu-i posibil că nici noi nu dăm ce ni se cere. Ci nedrepți și înrăiți, și fără EL, nu sîntem competitivi în lume să existăm. Și ne părăsește după așteptări deșarte, năvălindu-ne nevoile și chiar moartea devreme. Și în loc de o viață deosebit de favorabilă, obținem un eșec răsunător în noi înșine.
    Nepricepînd nimic din viață. E nevoie de aflarea SA, greu ușor asta e, ne căznim și de reușim o vom duce mai bine. Și-i nevoie și de îndreptare între oameni să ne comportăm cu bun-simț în bine. Să ne mulțumim cu puțin de nu putem la rîndu oferi mai mult. Și EL așteaptă, că-I sîntem datori de vrem ori nu.
   Dezorientați de nedreptatea lumii, căutăm ceea ce nu știm și ne influiențează alții. Și în loc să ne vedem de o cale corectă, cum ni se cere de SUS. Și de nu știm să ne informăm bine și temeinic, urmînd schimbarea în bine și a-L ști corect. Că îI de găsit chiar de-I dosit de nedrepții lumii, de mult timp, nedreptățindu-L. Și plătim cu toții la o adică.
   Tot plătim nedrepți fiind și nu găsim calea ce ne scapă de necazuri, doar să-L știm urma. Și chiar de ai necazuri, na-i, că te scapă EL și împrejurările ce nu te mai pedepsesc. Ești liber să crezi în EL și să fii cum trebuie, îți trebuie informația corectă doar s-o deții.
    EL ne așteaptă un timp îndelungat, cu răbdare, căutînd să ne atragă atenția asupra ce trebuie să fim. Și-ntr-un tîrziu reușind, trezirea, nu-i ușoară ci te implică. Dar e cu folos de ambele părți și-i cel mai bun rezultat ce-l afli, cum o fi.

duminică, 8 iulie 2012

1637.Cum trebuie să fii în fața SA și a celorlanți

   Că nu ne pasă de aproapele nostru ci egoiști cît încape, complicîndu-ne și complăcîndu-ne unor modele nedrepte nouă și LUI. Egoismul are mai multe fațete și la nivele diferite ale noastre. Astfel nici cînd ești oarecum îndreptat și-L știi și-L respecți, nu ești chiar cum ar trebui. Mai ai rețineri și neînțelegeri față de nedrepți și înrăiți, nu-i vrei în prajmă. Și EL te înțelege și nu-i ai oarecum, încă mai e de lucru.
   Dar se înțelege nici greșeli să nu faci, dîndu-ți cu stîngu-n dreptul tu singur. Ci cum trebuie să fii în fața SA și a celorlanți, văzîndu-ți de drumul tău. Chiar de ești în spațiu comun, fii cum ții felul și limitat încă, că nu-i timpul. E un nou examen ce-l vrei a susține și trebuie să-l treci, pînă una alta. Nimic nu-i întîmplător, ci-i starșnică programare, chiar de nu pare, de ești novice.
    Și-n cazul SĂU, că trebuie explicații cît înțelegem și ne permite EL. Are și EL limitele SALE, explicabile zic, fiind Cine fiind și comportîndu-se ca atare. Astfel cînd ne cere să fim cum trebuie, pe cei neputincioși nu-i scutește de părăsiri. Și însingurați ca tot omul fără pavăza SA, o încurcă, suferințe și chiar moartea.
    Și aceasta-i demostrată tactică a SA de cînd ne cam știm în relațiile noastre cu EL. Are un scop și nu ne vrea decît într-un fel să fim, moralizați și în bine între noi toți. Și cei ce nu pot, o încurcă de cînd lumea, rebuturi, rateuri umane, la hurtă. De se pot recicla acolo, nu se știe prea sigur, să revie cumva în circuitul încercărilor date.
    E un Părinte mai altfel decît ne închipuim noi azi, ne-o făcut și crescut. Dar cerințele-s nu foarte aspre, dar totuși nu ne lasă chiar de capul nostru, de izbeliște. Are o programare pe seama noastră în timp să devenim ceva ce încă nu știm. Că nu merităm și nici degrabă nu dăm semne că vom fi cum trebuie, măcar să merităm informația ce ne privește. Nici de cum ceea ce-L privește doar pe EL, cine E și altele așa de cultură generală.