4075...Nu vom fi dezinformați.

  Schimbarea care va prinde pe picior de așteptare pe unii le va fi mai ușor. Iar acei luați cu fulgi cu tot, vor fi acei îndărătnici, înrăiți și urîțiți, care vor și plăti. Oalele sparte în timpul schimbării, cum va fi calea aflărilor necesară atunci. Vom trăi și vom afla cu toții și interesați și dezinteresați, nu va fi unul în afara transformărilor lumii.
  De la netrebnicie și huzur pe spinarea LUI și-n plata LUI, cerința aceia de îndreptare, dar ne luată-n seamă. Atîta amar de vreme, ei! acuma nu va mai fi loc de întors și se va ști pe șleau totul cum e. Cu mirare și alte angarale neconvenite dar aflate atunci, asta e și mergem mai departe. Urmîndu-ne firescul atîta vreme ignorat și-n plată, dar de atunci înainte alte reguli vom ști.
  Nu vom fi dezinformați ca pînă acuma de bine, util și frumos ci-n tot cu ceea trebuie de SUS citire va fi!

3648.Cu nerăbdare bună, sincer simțită, doar e cu folos

  Despre cocoșarea de care era vorba-n 3645.. să vă mai zic, e luată-n calcul. Și de dorit SUS, fiindu-ți necesară ție pentru îndreptarea nevoilor ce le-ai pricinuit. Daunelor datorate felului nedrept în care tu și ai tăi, se poate, ați nesocotit cerințele. CER-ului într-o vreme de viață neisprăvită, dusă fără habar de EL și datoria de om.
  Ce ni-i dată de cînd ne naștem, aicea pe Pămînt, nu ca o buruiană, ci ca o plantă de cultură înaltă. Nici pomeneală de plantă, o comparație oarecare, omu-i o entitate tare nedefinită încă. Continuarea cu folos, cînd ne vom dovedi capabili de ceea ce ne cere EL, atunci doar ne vom dumiri. De cine sîntem și ce putem și ce nu, dar afla-vom că nu sîntem ceea ce nici nu bănuim încă.
  Dar despre îndreptarea cerută nouă de EL, e de dorit, și-i tare greu încă neînvățați fiind. Să ne și placă a o îndeplini, nu simțind silirea, ci bucuria de a ne afla lîngă EL să dorim cu tărie. Trecere pragului îndreptării cu nerăbdare bună, sincer simțită, doar e cu folos.

3171.Știindu-ți lungul nasului, mereu preocupați să fim demni de oamenii ce sîntem

  Sinceritatea-i doar în fața LUI, cînd te simți cu adevărat, e necesară, obligatoriu. Că altfel e degeaba demersul, strofocarea e gratuită, nu faci, nu realizezi nimica. Util și bun, nu ești luat în considerare de CER, vorbești, gîndești în van. Seriozitate și curat în fața LUI cînd te consideri că ești, de fapt toată viața, dar așa sîntem. Avem nevoie de EL, la necaz și-L abordăm, ori din diverse interese.
  Și-I lîngă noi așteptîndu-ne să-I fim sinceri, descărcîndu-ne sufletul și cerîndu-I. Preamărindu-L, mulțumindu-I în felul nostru specific, nu după cîte alte exemple ce nu ne reprezintă. Deci poeziile către CER, îs așa o aflare în treabă, de introducere, dar nu-s corecte. Sinceritatea între oameni e deranjantă și trebuie supusă moralei, bunului-simț.
  Ce ție nu-ți place altuia nu face, nu atenta la privilegiile celuilalt, respectă-l ca să fii respectat. Bunătatea și conduita adevărată, demnă între oameni cumsecade e de dorit oriunde. Știindu-ți lungul nasului, mereu preocupat să fim demni de oamenii ce sîntem.

2252.Necazurile revin și tot revin pînă ne îndreptăm

  Să nu credem că dacă sîntem deodată părăsiți și sub necazuri intrăm, ne salvăm. Ne schimbăm, nu, e nevoie de îndreptarea necesară și cunoașterea LUI corectă. Altfel necazurile revin și tot revin pînă ne îndreptăm cum trebuie, ca oameni adevărați. Și nu oricum, ci cu frica LUI Dumnezeu Cel Adevărat. Nu a minciunilor gogonate, pentru care plătim și ne putem rata existența, noi și familia.
   Că ni-i lesne a vorbi și înfăptui lucruri inferioare nouă, dar cele mai bune decît noi. Nu știm să le înfăptuim și înțelege, e nevoie de îndreptare între oameni și-n fața SA. Și doar atunci conștienți de a fi oameni adevărați, putem fi exemple. Și prin ceea ce sîntem, vorbim și facem, fără frică că-I greșim și nici cu oamenii.
   De regulă necazurile nu le pricepem de ce ne lovesc pe noi și familia noastră. Firescul îndreptării între oameni și-n fața SA, ne-ar salva, de l-am aborda cu încredere deplină. În puterea noastră de schimbare corectă, fără tăgadă și fără a privi înapoi. Ci în prezent cu EL alăturea dorindu-ne viața în bine și cu ceilalți mereu.