Munca

   Prin muncă te realizezi şi te impui, te află ceilalţi, punctul de vedere, principiile tale ce te pot îndreptăţi măcar oarecum, ce te călăuzeşte în bine, frumos, corect, adevăr şi dreptate mai ales că-s sub influienţa SA, ceva neaşteptat, deosebit, neobişnuit pentru un civil om obişnuit, un oarecare de oriunde aş putea fi, aşa a vrut EL, şi ăsta sînt în slujba LUI oarecum, cît mă pricep deocamdată.
    Caut să-L urmez cum pot cu firea mea omenescă, normală, cam dintr-o bucată, apucat, dar caut să fiu drept şi atent la EL, pentru că încă-I greşesc după peste 4,5 ani, şi încă nu-mi cunosc toate problemele ce I Le fac, şi-L silesc să mă-ndrepte spre firescul necunoscut încă de mine, învăţ şi iar învăţ.
   Într-adevăr am pornit dintr-un punct de jos în a-L cunoaşte, şi a mă cunoaşte cît de cît, şi m-a ridicat oarecum, eu ştiu , cîte puţin cîte puţin, cu toate că-s tare nerăbdător încă, dar şi neputincios încă şi silit de EL să mă schimb nu cînd voiesc ci cînd a vrut EL cumva, nu la-ntîmplare ci cred după un program, cel ştiu oarecum pentru că-i trecut.
   Gilbert Keith Chesterton : "Consideră munca cea de toate zilele drept romantică, e veşnic dătătoare de senzaţii tari pentru că poate oricînd produce ceva neaşteptat şi nou cu totul".
   Şi ştiu cam totul, mi-am notat şi unele vi le-am şi transmis în timp, caut să nu-I greşesc, ori cît mai puţin de se poate ; îmi amintesc acum cît de greu îmi era să- L urmez cum îmi impunea acţiuni ce efectiv nu le ştiam  a face
apropiaţii credeau că-s bolnav , dar eu neputincios în a-L pricepe cît de cît atunci, şi a cam venit lîngă mine şi-L simt mai mereu în îndumare.
    Am restrişti în acţiuni, vorbe şi gînduri, nu-L pot supăra, caut să mă-ncadrez în limitele  impuse conform unor învăţăminte ce unele greu le-am aflat şi cu grele pedepse că nu le priceperam atunci şi am plătit de ţin minte ş-acum poznele-I făcute, de credeam că-s normale înţelegeri şi nu erau, decît grave greşeli, am să caut cu timpul cînd va fi să vă pun în gardă şi pe voi, pentru că asta-i menirea mea.