Depinde acum în slujba cui te consideri că eşti, totul se rezumă la morală, poţi îndeplini funcţii deferite după pregătire şi în realitate să-ţi faci de cap în interese proprii. Cel mai bine ar fi să-ţi placă ce faci, cu dăruire, cu pricepere, nu ca o corvoadă, pentru asemenea îndeletniciri, lasă-te, vor fi alţii mai îndreptăţiţi ca tine, "acele cauze lumeşti care implică angajarea esenţelor şi dau cuvintelor prilejul de a se adeveri"(Nicolae Steihardt).
Sînt unii parcă făcuţi anume pentru anumite îndeletniciri, indiferent de pregătire, şi aceia trebuie grabnic să fie ajutaţi corect în acele priceperi pentru că le vor îndeplini mai bine ca oricare, şi să fie ajutaţi eventual încurajaţi nu faultaţi cum se obişnuieşte pe la noi nedrepţii, "căci profesiunile (şi, printre ele cea de om) nu sînt autentice şi eventual, nobile prin ele înşele, le brevetează şi, eventual, le ridică, felul cum sînt exercitate"(Nicolae Steinhardt).
În fruntea tuturor instituţiilor trebuie promovaţi oameni destoinici care să simtă în totalitate nevoile acelei organizări pentru a-şi îndeplini funcţiile ce i se cad, şi numai aceea să-şi facă şi vadă de treburi, astfel : "omul politic trebuie să fie pildă şi curaj pentru ţara lui, guvernanţii se cade să poarte răspunderea actelor lor, e un alt principiu rămas adesea pustiu ; formula -preotul e păstorul turmei sale- e o simplă formulă, conducătorul spiritual nu trebuie să trăiască altfel decît enoriaşii lui"(Nicolae Steinhardt).
Se cade slujbaşii spirituali să şi-L apropie întîi pe EL şi pe urmă să-şi urmeze îndeletnicirea care zic că şi-au ales-o, de n-au chemare îs în mare eroare, mai ales în acest domeniu atît de înălţător prin fire, preocuparea pentru respectarea LUI e înainte de toate esenţa vieţii lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu