Lipsa de încredere, ca şi la animalul din om needucat, sălbaticul necivilizat, un om decăzut din calitatea de om adevărat, cinstit, onest, cu bun simţ, cu conştiinţa binelui înfăptuit şi gîndit.
Da, om adevărat aşa de neportivit zilelor noastre, ce nu-i la modă, nu se poartă decît impuritatea socială, nedreptatea strigătoare la cer, incultura, şi de e cultură e umbrită de apucături animalice deochiate.
Civismul, onoarea sînt calităţi, nu vorbe-n vînt, greu de găsit în sînul societăţii noastre de azi, dezordonate, orbite de interese meschine, lumeşti cu ură, invidie, fără onoare.
Cu toate că numeroşi inşi sînt fără grija zilei de mîine, şi chiar avuţi, dar unde le sînt bunele maniere, trăsăturile nobile necesare unei anume categorii sociale ce se cred, aspectul nobil, cavaleresc întruchipat?
Deci să fie cu tot cu "arme şi bagaje" în lumea bună, să-şi uite apucăturile deochiate, dezonorante pentru toată viaţa ei şi toţi ai lor.
"Încrederea în semeni e brevetul, e marca depusă, e insigna, e numărul electronic sau cromozomic al omului cumsecade şi e lucrul cel mai de neconceput pentru şmecher...Inpostorii binelui pentru că deşi îşi dau seama că binele integral nu-l pot săvîrşi şi perfecţi nu pot pretinde a fi, nu renunţă de a încerca să-l facă, măcar la nivelul redus al conştiinţei corupătoare de absolut"( N. Steinhardt ).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu