Nu-i chiar așa, că să ne însingurăm ca să-I vorbim, nu cotează contextul, vremea. Ci doar de dorim să I ne destăinuim în orice împrejurare, doar să vrem și-n gînd e bine. Sinceri să fim, că EL ne ascultă și e la fel de prezent oriunde în lume. Că-i lumea făurită de EL și nu-i ungher să nu-L știe deplin, ceea ce noi încă nu știm. Condiția e să fim oameni cu adevărat cum trebuie între oameni în bine mereu.
EL într-adevăr ne dorește înfricoșați de EL, dar respectîndu-L cum vrea. Nu are de ce să-ți fie frică ca unuia nedrept, ci respectul implică o doză de reținere. Că-I totuși Dumnezeu și puțini se pot lăuda că-L știu, că de fapt e secret între oameni. Nu-L știe nimeni, ci doar în CER, cei din stafful SĂU, asta e.
Încă o posibilitate de a-I fi bun în fața SA, e să-I dai dovadă de putere de jertfă. Nu că se mai practică vechile arderi și jertfe din temple și alte locuri de odinioară. Nu ci să poți fi darnic și ne zgîrcit, cum s-ar zice slobod la risipă, cu gîndul la EL.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu