2319.Virtualitatea ne încîntă, trezirea sperie la zi

  Mai bine ne acomodăm cu visele decît cu realitatea cotidiană, visăm și citind cărți. Închipuindu-ne cîte năzbîtii și nedreptăți, ori din filme și cîte altele pe net și calculator azi. Virtualitatea ne încîntă trezirea ne decepționează și tînjim unii neîmpăcați cu viața vie și crudă, adevărată. Și cunoașterea de sine-i dificilă și răscolitoare de sine nedrept despoiat, hîd chiar.
  Purificarea-i posibilă cunoscîndu-te, inconștientul aflîndu-l, să zicem luminîndu-te. Îndreptîndu-te, moralizat între oameni cu binele în față mereu. Și orice inferiorități te împiedică să fii normal, destramă-le, nu poți, caută-L și sigur reușești. Cu rațiunea nu poți orice și nici fără, ponderarea și atenția cum reacționezi.
  Și ne finalizarea îi o speranță ce uneori te încîntă mai mult ca realizarea însăși. Preocuparea îți poate deschide porțile împlinirii, bucuriei, fericirii uneori.
  Și-n spiritualitatea neînplinită aici, se găsesc remedii unde nu gîndești. În natura încă sălbatică recompusă în folclor local.