Mereu să ne holbăm bine ce semnăm, să nu ni se pară de șagă, poate-i o oarecare atestare. Să nu regretăm că am dormit, o clipă de neatenție în timpul hotărîtor, ce greșeala așteaptă. Și plătim pe nepăsarea noastră uneori cu grele necazuri, cu toate că așa trebuie, cînd sîntem părăsiți de EL. Se mai zice unde nu-i cap vai de picioare, ziceri populare, haz de necaz.
În mod foarte serios vă zic de-L aveți în preajmă și-L mulțumiți, nu are ce să vi se întîmple vreodată. Nu că treabuie să fiți neapărat sfinți, ci doar deocamdată EL ne cere doar să-L știm cine E. Cu adevărat și să fim cumsecade între oameni, cu binele mereu în față.
Că în timp ne putem apropia mai mult de EL, prin cîte împrejurări ce ne privesc. Tot ce se poate, doar EL știind ce și cum e aceasta și cînd, noi doar ne ținem cum putem. Exemple în timp și spațiu sînt multe și mari și mărunte, cu diverși apropiați de ai LUI. Ce au viețuit pe Pămînt, în condiții foarte neclare nouă, iar cîte sînt consemnate îs aproximări. Că de regulă cei atunci cu EL în apropiere erau foarte greu de priceput și se fereau de oameni. Așa-i o regulă sfîntă a acelor inși întru calea SA.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu