2331.Aflîndu-ne calea demnă, cu adevărat de urmat

  Întîi de toate ni se cere cunoașterea de sine, corectă, deplină, nu-i ușoară. Și doar după aceea cu îndreptarea sîntem porniți a face minuni cu noi înșine. Aflîndu-ne o cale demnă și cu adevărat de urmat înspre îndreptarea cerută. Mai e de aflat despre EL ce se poate mai corect, mulțumindu-ne doar cînd îL vom simți cum trebuie. Că-i multă nedreptate la adresa LUI, s-o aflăm și înlătura, aflîndu-L corect.
  Mulți nici nu-și dau seama cît îs de nefericiți îs și ce trebuie să facă să-și revie. Poate niciodată nu au aflat bucuria împlinirii, fericirii, trebuie s-o învețe cu răbdare. Și tenacitatea curajosului începător în îndreptarea firii și împrejurimilor. Tăind toate punțile nedreptății agresive, toate legăturile cu fărădelegea, răutatea și urîtul.
 Doar cu binele și dreptatea și calea LUI înspre aflarea vieții cumsecade, ni-i salvarea.

2028.Pentru a nu mai avea așa nedreptăți

   E pericolul dezordinii mereu în lume, ce poate duce la limitarea lumii ori chiar a  dispariției ei. E nevoie stringentă de dreptate, dreptatea să se întoarcă tare și deplină, fără șagă. Și impunîndu-ne tăriile ei forte să le simțim și ține mereu, ca sfinte. Pentru a nu mai avea de furcă cu așa nedreptății și prostii ca-n ziua de azi. Ce ne periclitează viața în condiții normale, vorbe mari, pentru proști chiar de neînțeles.
   Spiritul este în largul său în deplina libertate, bine înțeleasă, adică unde e bun-simț. Și adevăr și dreptate, cu virtutea din liberă alegere, fără constrîngeri arbitrare. De asta se impune îndreptarea și moralizarea maselor, cum se poate. Dar trebuie făcută și dusă la bun sfîrșit deplin și cu adevărat fără rezerve. Și pentru timp nedeterminat.
   Că altfel nu vom reuși să ne îndreptăm cum trebuie ci tot în nedreptate și părăsiri. Urmate de suferințe nenumărate și dispariții pe măsură, neînțelegînd. Rostul vieții pe Pămînt, al omului și ce trebuie făcut și-n continuare. Ca să putem fi cum e nevoie cu bine, fără alte probleme ca pînă acuma.

Fericirea

   Nu te lasă grijile să dormi sau te deşteaptă din somn. Dar se întîmplă ca şi de pe urma fericirii să te pomeneşti treaz în toiul nopţii. N. Steinhardt.
   Da, e o răsplată ce EL, ţi-o dă, dorind să o simţi ca ceva ne mai pomenit, de înălţător, o bucurie imensă desăvîrşită, atotcuprinzătoare, definitivă, deneimaginat firii tale, îţi vine să zburzi ca un copil needucat, sălbaticul din tine ar vrea să-şi facă de cap.
    Să ştii că eşti al LUI, şi să te bucuri ca şi EL de pe urma gîndului şi faptelor tale bune ce-L mulţumesc
cumva.
     EL te izolează cumva de ceilalţi, pentru că numai tu meriţi răsplata LUI, pentru cum gîndeşti şi acţionezi, vrea să-I ştii Lumea LUI, şi să fii şi-n continuare aL LUI., cît mai performant , să nu te laşi niciodată !