Guvernarea

    Echilibrul puterilor în stat e un principiu sănătos înpreună cu morala şi bunul simţ firesc implementate în societate fără rabat de la calitatea unei societăţi necesare azi.
    Drepturile civile, sociale în afara celor politice, sînt : dreptul de a te adapta, obişnui într-o societate, ce-i nouă ţie, de a te integra din toate punctele de vedere ale viaţii tale şi familiei tale, de bună convieţuire paşnică, etică, morală ; dreptul la liberă mişcate a mărfurilor şi persoanelor în cadrul acelei societăţi şi-n teritoriul acelei comunităţi, ori de a o părăsi cînd voieşti, fără constrîngeri ; asigurarea dreptului la proprietate a tuturor bunurilor tale ; asigurarea dreptului la un loc de muncă, de a putea exercita o ocupaţie prin muncă liber consimţită ; dreptul de a contracta diverse obligaţii, datorii bancare, ipoteci, angajamente de orice fel ; gîndire liber exprimată .
    Drepturile civile normale oriunde în lume, pe care orice guvern trebuie să-l asigure guvernaţilor, populaţiei pe care o reprezintă .
    Dreptul la vot e un drept politic, ce nu-i obligatoriu dacă societatea nu are un sistem bine organizat în selecţia acelor doritori demni, oneşti, morali, echilibraţi, cu activităţi în spate care să-i recomande ca reprezentanţi ai societăţii
    Drepturile politice trebuie să apere dreptule şi libertăţile civile, nu alte scopuri străine acestui principiu.
    Drepturile politice sînt un mijloc nu un scop, libertatea persoanei e esenţială şi de ne negociat. Democraţiile autoputernice îs cele primejdioase pentru societate, nu cele slabe . Democraţiile tind spre egalitarism, chiar şi în sclavie.
    Liberalismul apreciază libertatea cu existenţa unor elite şi morale, Egalitatea în faţa legii a tuturor din societate. Înlăturarea drepturilor ce admit atribuţii nemărginite ale statului funcţionăresc.
    Nu trebuie să mai avem legi ce apără delingvenţa şi criminalitatea în numele democraţiei exagerate, demagogia iertării ce slăbeşte justiţia, interesîndu-ne de vinovaţi, dar omul cumsecade e mult mai interesant şi de urmat exemplar.
    (Sumner-Maine) : "Democraţia : guvernarea de o cît mai mare parte a mulţimii poporului".

MORALA

   Baza tuturor realizărilor adevărate într-o societate e morala aplicată fără discriminare, la toate nivelele societăţii, şi mai ales sus cît mai sus.
   De la încălcarea moralei pornesc toate derapajele naţiilor, şi statelor indiferent de cultura lor cît de bine e statuată.
   Libertatea unei societăţi se sprijină tot pe morală, pentru că dacă legile ei nu-s în acord strîns cu morala, libertatea, e vorbă-n vînt, fără acoperire în fapte corecte, adevărate.
   Nu ajunge cultura, mai e nevoie de morală. Ăsta-i cuvîntul pe care-l evită toţi şi de care se tem  : morala.
   Cultura singură nu ajunge : poţi să fii instruit şi totuşi brutal, simplist, nătîng şi elementar...Sentimentul democratic nu-i decît o părere politică, vine şi se duce, o iei şi o laşi după împrejurări şi potrivit cu intresele tale.(N.Steinhardt).
   Morala e temelia culturii şi politicii sociale din orice stat de pe glob azi şi-n viitor, eu cred EL ştie.
   Libertatea care pentru mulţi e însăşi viaţa, şi uneori şi o doză de fericire, are nevoie de o pavăză, ce e numai morala. Morala e un soi de legi nescrise ce se cam confundă cu bunul simţ, adevărul, dreptatea, conştiinţa , echilibrul, înfrînarea, un tot foarte necesar azi nouă, şi-n viitor.

Primejdia

   Cele două explozii, demografică,şi progresul ştiinţei duc inevitabil la încălcarea normelor democratice ale civilizaţiei actuale, prin înfiinţarea organizaţiei (în care Bertrand Russell vede antipodul libertăţii individuale).
   Organizaţia devine din ce în ce mai puternică, mai dominantă, acaparatoate a toate pînghiile puterii chiar mondiale.
   Organizarea de tip stup, unde fiecare e o rotiţă, lipsind libertatea individului, programată din interior ce nu ţine de om, ci de afacerea în sine, ne ţinind nici de cerinţele naturii în ultimă instanţă.
   Totul e să nu ne pierdem şi lucizi, demni, cu piciorele pe pămînt, echilibraţi, să analizăm, continuu, noile preocupări, şi să nu ne lăsăm învinşi de interese meschine, unilaterale.
   Şi să ne urmăm interesul general binele omenirii, cîntărind în acord cu natura, şi de se poate să-L ştim cît mai bine şi pe EL ce ne doreşte.
   N. Steinhardt : Datorită civismului, pe de o parte, şi libertăţii sprijinită de morală şi de credinţa în Dumnezeu, pe de alta , putem ieşi din coşmarul stupului, organizaţiei, , dresajului, fără a cădea-prosteşte- în anarhie. Echilibrul ne fereşte de iadul pregătit nouă dincolo de licenţa lui Ivan Karamazov : turma dobitocească.