1300.Întrecem măsura

   Nedrepţi, însinguraţi, neînţeleşi, fără un orizont de aşeptări corecte ci fiece-o fi şi bune şi rele, inutile şi imorale şi colac peste pupăză şi fără Dumnezeu. Ne ducem existenţa deşartă îngrijoraţi de o viaţă de azi pe mîine, ori în ce postură am fi de jos pînă sus, ni-i frică de necazuri care vin cînd nu le cauţi şi teama de moarte ce ne obsedează mereu, în epoca asta neagră a necredinţei adevărată în EL şi-n Lumea SA corectă.
    Ne pierdem timpul stînd degeaba, ori în acţiuni fără rost, dăunătoare ori de prisos în necunoştinţă de cauza ce-o avem dată şi n-o ştim nici nu ne pricepem şi nici nu vrem a o şti cum trebuie. O existenţă care-L face pe EL uneori să ne îndrume, de-I corespundem şi răspundem pe măsura aşteptărilor SALE în timp. Îndrumările-S diverse şi în diferite stadii ale existenţei, te trezeşti că vrei să-L cunoşti, te atrage ca o nevoie inexplicabilă şi de ne-înţeles de cei din jur.
    Cum s-ar zice ţi s-o pus pata pe Spiritualitatea SA şi-o cauţi, cazna-i anevoioasă şi în timp posibil să şi reuşeşti. De nu te saturi prea uşor de-o preocupare deosebită şi nepricepută uşor şi nu la îndemîna fiecăruia chiar. Depinzi şi de îndrumări greşite ce-n lume-s nenumărate şi-o iei pe arătură. Şi numai cu sforţări şi luptă internă cu tine şi cu ceilalţi, poate-L afli mai corect decît ţi se oferă-n lume.
     În viaţă dorim realizări măreţe unii, şi ne trezi că nu ni se potrivesc şi-n timp ne cam ratăm pornirea mai acătării şi ne obişnuim cu ce se-ntîmplă. Chiar de alţii ne creditau mai sus că ne-ar fi locul, ne dezamăgim reciproc unii pe alţii şi aşa o ducem pînă-ntr-o zi cînd reuşim cîte ceva, ceva. În viaţă nu prea ştim cum s-o facem mai bine să ştim ce-i de făcut între oameni să reuşim a fi cum ne dorim.
     Nedreptatea spirituală se zbate şi în continuu tot caută rezolvări cît mai onorabile, doar, doar  va fi creditată mai acătării în societate, continuînd să nu ţină cont corect de EL şi noi. Ce avem nevoie stringentă de adevăul SĂU încă dosit, necunoaştere ce ne încurcă existenţa nesinceră din faţa SA. Şi pentru asta şi plătim cu toţii, uneori cam la hurtă cînd îI întrecem măsura, ce n-o ştim, îndepărtaţi fiind de EL.