Creaţia SA lumea oamenilor, pe lîngă natura Pămîntului SĂU, e lăsată să-şi vadă de treburile necesare existenţei, cum altfel decît prin cei mai corespunzători. Nu se amestecă decît cînd şi cînd, la ce distanţă de ne imaginat, I s-a arătat lui Moise acum cca. 3,5 mii de ani şi-n urmă cu cca.77 de ani, pe pămînt românesc. Fără multe explicaţii ci cu dorinţe simple de îndreptare a omenirii înspre ceea ce-i normal, firesc dar încă ne îndeplinit nici pînă azi, nici semne de început nu văd. Nedreptatea-n păr, oriunde te întorci şi baza SA nu-i şi nici morala!
Sînt nenumărate semne de întrebare asupra ce sîntem şi ce-i lumea, natura, evoluţia şi cîte altele, dar esenţa, baza SA nu-i interesează pe oameni, oare de ce? Aşa de neimportant E Divinitatea în lume, nu cred, zic că-i alta explicaţia, EL nu doreşte încă să-L abordăm, nu-i timpul şi nu vrea sîcîit de oamenirea nedreaptă încă. Ar fi groaznică aşa o constatare că nu reprezentăm decît un strat geologic în evoluţia Pămîntului spre ceva ce noi nu ne pricepem şi vor fi alţii şi mai şi ce ne vor înlocui în timp, păcat.
Se va schimba omenirea cum doreşte EL şi lumea SA, dar în timp, deocamdată nedreptul creştinism cu ale lui anacronice lăbărţări, ţine oarecum omenirea pe loc şi imorală.
Omul învăţat e sătul de complicaţiile vieţii şi la nevoie renunţă grabnic la tot ce-i în plus, simplificînd existenţa la strictul necesar, invers ce-l simplu în gîndire la necaz se complică inutil chiar, descoperind o altă existenţă la adică. De asta omul din locurile unde civilizaţia doar acuma pătrunde, oarecum, aflăm că are foarte multe dogme în tot ceea cei viaţa, complicînd-o de ne înţeles nouă. Şi poate asta e corect şi noi distrugem cu felul nostru direct şi răspicat de a ne impune, simplu, unde nu înţelegem natura şi baza SA.
De asta vechii băştinaşi de oriunde în lume deplîngeau civilizaţia atot distrugătoare de normalul dat naturii şi nouă dar uitat şi pierdem legătura cu Pămîntul. Sînt minuni relatate de cei vizaţi de SUS cu un demers către omenire ce trebuie priceput şi transmis ca atare lumii, dar nu totdeuna-i urmat. Şi finalul lumii e încă departe şi învăluit în misterul SĂU, nu dorim să-L ştim şi nici moralizaţi nu dorim a fi deocamdată, nici EL nu se grăbeşte cu înştiinţarea noastră asupra a ce va urma.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu