3640.Și de pe teritoriul acestei țări nu tare de mult

  De fapt urmările nesuferite ale suferințelor le mai știm, dar nu cum trebuie. De învățătură de minte în adevăratul sens, e și tare greu, împotrivindu-ne. Cu toate cunoștințele necazurilor de orice fel, cunoștințe dobîndite pe căi obișnuite. În viața atîtor generații și cîte experiențe trăite și transmise în acest sens. De apărare cînd ne părăsește apărarea Divină și-n fața nevoilor desnădăjduiți.
  Facem tot ceea ce credem de cuviință, dar principala cauză a neplăcerilor. De regulă o ignorăm, nesupunerea în fața LUI, contrazicîndu-L în conportări nedemne. Între oameni și-n fața LUI, nerecunoscători, ci duși cu sorcova-n diferite străine feluri. Îndepărtați de calea preconizată nouă de SUS dintotdeauna și transmisă de cîte ori s-o putut.
  S-o urmăm ne tot îndeamnă CER-ul și chiar prin EL direct și de pe teritoriul astei țări nu tare de mult.

3639..Că-mpreună avem un țel, neuitat vreodată SUS, uitat atît de repede jos

  Zicem că orice putem afla, că orice putem ști dar la o adică despre suferință. Ne dăm seama că n-o mai știm, c-o uitasem, că-i mereu nouă, ne mai pomenită în surprize negative. Neplăcută, devastatoare în amploare, te dezmeticește de ai un dram de minte. În fața SA, face cu noi ce vrea, de la o vreme ca o ultimă instanță, CER-ul aplică ultima soluție. Cu care ne dă gata, ne predăm, aflăm necazul deznădejdii asupritoare, dominante.
  Ne atrage atenția în modul cel mai categoric că-L uităm și părăsiți plătim peșin. Nu ne iartă în ruptul capului, ne are la mînă mereu de vrea, ne rabdă cît nu putem ști noi. De pe Pămînt și-ntr-un tîrziu ne amintește, ne bate obrazul, nedrepți cum sîntem. Că am uitat de EL și noi, că-mpreună avem un țel, neuitat vreodată SUS, uitat atît de repede jos.
  De a ne afla doar noi calea hotărîtă SUS de îndreptare firească între oameni. Și respectarea și credința datorată LUI, doar LUI, confirmată SUS cum ne trebuie jos. Înspre un viitor de făuriri mărețe, ne mai pomenite, în desfășurări de conlucrare cu EL.

3638.Cînd va fi vremea aceea afla-vom atunci

  EL nici tare nu se prea sinchisește de teoriile și religiile pe baza NT, is o încercare. O ademenire în direcția greșită a omenirii, date în timpuri cînd era încă supărat pe omenire. Își lichida încă fosta SA încercare de popor ales și nu-și dorea degrabă altă încercare cu noi. Depărtat și încă și azi în expectativă față de noi și noi de EL, EL știindu-ne ce ne poate pielea, oarecum, cred.
  Noi pe EL mai deloc, ascuns simțurilor noastre, doar inspirate de SUS, știri. În tălmăciri mai mult ori mai puțin exacte, că de fapt pînă nu ne vom dumiri cum trebuie. În fața SA aflîndu-ne calea, confirmată la sigur de noi toți demni și cu adevărat. Conștienți de noi cum trebuie, oameni de omenie în așteptare corectă de a-L ști.
  O astfel de perspectivă este la îndemîna LUI, cînd va fi vremea aceea afla-vom atunci.

3637.Și să înceteze prostia o dată pentru totdeauna

  Promovîndu-le, să le trecem încercările date nouă cu seriozitate îndreptîndu-ne între noi și-n fața SA. Știindu-L cumsecade și-ndreptățindu-ne cu respectul cuvenit doar LUI. Fără prostii și necurățenii vreodată, cum încă nu ne învrednicim așa nătîngi în nedreptăți. Ce-L supără și ne îndepărtează de calea LUI cu noi împreună nedemni de noi și EL.
  Închipuiți-vă doar creștinii ăștia ce-și zic că promovează adevărul și dreptatea. De vreme ce ei se închină la nimic, la un zeu inexistent, un mare nimic. Că-n istoria veche existase în Palestina pe vremea ocupației romane o familie oarecare. Care o fost în linii mari copiată în NT, dar punîndu-i-se în cîrcă numai miciuni cu toptanul.
  În care se mai crede și azi în nelegiuirea omenirii, luată de valul încercării încă. În curs, dar nimeni nu știe să-L afle cu adevărat și să înceteze prostia o dată pentru totdeauna?!

3636.Promovîndu-le cum trebuie măcar

  EL, Dumnezeu, Domnul Dumnezeul nostru, cum îi place să I se zică de către oameni în general. E o entitate energetică cu super-gîndire și formă ce n-o știm, E în afara simțurilor noastre. Ni-I ascunsă, că nu știm să-I fim prin prajmă, nu merităm, sîntem creația SA și așa limitați dați. În privința cunoașterii LUI, doar pe aceia ce și-I alege dintre noi la timpul hotărît.
  Se zice că-L urmăm în chip, e o ipoteză doar, EL fiind ceea ce noi nici nu concepem. EL E în fruntea Totului, Universului și ne-o făcut pe noi în cadrul unui program terestru. Pămîntul și noi o parte de început a ființării noastre înspre o cunoaștere ce nu ni-i încă la îndemînă. Mediul dat dezvoltării noastre cum e azi EL și Lumea LUI ni l-o făcut după concepția LUI.
  Și noi ne-am aflat așa aici de cînd lumea asta dată nu de pomană să mai batem cîmpii în neștire. Ci-ntr-o dezvoltare ce va mai continua în parametri în schimbări ce nici nu ni le imaginăm. Se poate să fim și noi consultați la o vreme, cînd ne vom da examenele în fața SA, promovîndu-le cum trebuie măcar.

3635...Nu omenești în mintea oamenilor dedați cu lumescul

  Ni se arată între oameni diferite forme de religii și cîte credințe înfățișate. În fel și forme, care mai de care se pare mai năstrușnică și mai săritoare-n ochi, e paradă doar. De pomană în cele mai multe cazuri în așa lume fără de EL și nedreaptă cît încape. Fofilarea din fața LUI, dar în fața noastră  strașnice se arată în van, fiind fără EL în fapt, aiureli de tot felul.
  De îi duc de nas pe naivii și gură-cască de care-i plină valea plîngerii, dată. Să ne fie de învățătură de minte că nu-L urmăm și nici corecți între noi nu vrem a fi. Încercări și încercări mai domoale, acestea în care doar ni se perindă prin față neputințele. Omenirii fără EL și consecințele îndărătnice înstrăinarea de EL și noi. De fapt încuviințarea ne-vieții și a lașității de a fi oamenii ce EL ne dorește să fim.
  Căutarea SA e de alte sfere, nu omenești se pare în mintea oamenilor dedați cu lumescul.

3634.Și omenirii nu-i pasă decît de ea cum e

  Încă o dovadă că nu-L cunoaștem și nu ne învoim cu EL în ruptul capului. E povestita perioadă a lui Ezdra din VT și foarte criticată, neînțeleasă nici azi. EL își făurise cu chiu cu vai în acele timpuri, ferindu-i de diverse influențe. Pe poporul SĂU de pe Pămînt, în condițiile existenței multor alte nații. Îi dorea pe acei evrei cît mai puri între ceilalți, chiar de-i mai scăpa din cînd în cînd.
  Datorită părăsirilor, din neînțelegeri repetate între ei și EL, din mîini.  Ulterior îi iar curăța de cîte străine învățăminte, ca-n vremea lui Ezdra, ce-L urmă fără tăgadă. O vreme și-I purifică oarecum, azi din intrușii ce se dau evrei ar rămîne de-un autobuz articulat. Și cei cu adevărat și prin credință ai SĂI ar fi de un microbuz, cu aproximație. Oarecum de la o zi pînă-n ultima zi a vieții, cu toții.
  Deci nu-s evrei SĂI, ci minciuna fudulă tare și de EL nu se mai dorește a ști. Că-I tare pus pe doar ce vrea EL și lumea SA, și omenirii nu-i pasă decît de ea așa cum e.