2527.Cît trăim, știindu-se absolut toate ale noastre

  Ni se inoculează de nedreptele religii o închipuită judecată de apoi, aiureli. Sîntem judecați instantaneu de către CER, cît trăim, știindu-se absolut toate ale noastre. Încă din urmă cu cîte generații interesează, toate-s pe monitorul calculatorului CER-esc. Pentru fiecare existînd interes deplin, de cum evoluăm și cînd ni se termină ața, creditul-programare reușită ori ba, gata.
  Ne-am epuizat încercările ce le aveam de trecut, examenele și nota ne trece ori nu. CER-ul hotărăște imediat și pe Pămînt se execută doar. Deci sîntem ca într-o școală mereu în fața unor exigenți profesori ce-și culeg informațiile. Prin miriade de senzori și camere de luat vederi invizibile nouă. O super-tehnologie și mai e ceva, spiritualitatea de care depindem fiecare prin fire nevăzute de un TOT centralizat Undeva.
  Cînd încercările de dat, au exprimat un rezultat, ni se pregătesc altele și altele. Pînă edificăm Asistența CER-escă asupra noastră fiecare cît e în stare să fie de om adevărat. Ori rateu și i se pregătesc ridicările de apărători, devii vulnerabil și plătești. Tu și ai tăi de care ții și ei de tine, de mai trăiesc, că dincolo îs alte socoteli.

2217.EL face să răsară soarele și peste răi și peste buni

  Numai trăsnăi debitează nedreptele religii, LUI și nouă, că-I definit numai pe căi negative. Aiureli de netrebnici, EL face într-adevăr să răsară soarele și peste răi și peste buni, ca și ploaia să cadă și peste drepți și peste nedrepți. Da EL dă toate fenomenele vremii peste Pămînt și I se poate acredita denumirea. Că-I capricios ca vremea, dar nu-I așa de știi să-I fii, cît de cît apropiat.
   Ți se dau schimbări ale vremii domoale și ușor previzibile, nu bruște și violente. Și mai acătării, de se poate zice așa în normalitatea știută, așteptată. Peste cei nedrepți LUI și nouă, așa va fi vremea, năbădăioasă, chiar rea. Poate își vor reveni cum dorește EL să-I fim LUI și între noi. Deci încă o ocazie de a ne constrînge să ne revenim cum ne dorește să fim.
   De ești în legătură cu EL, știi mai multe ca ceilalți și se miră cel puțin. Cel puțin, de nu te cred plecat cu sorcova mai mereu, lipsa credinței corecte în EL. E diferența între mine și voi, căutînd ce mi se comunică chiar să fac cît pot. Voi pentru că nu-L credeți și nici nu-I urmați dorințele, aveți de tras ce trageți. Treaba voastră eu doar vă transmit unele și altele, voi alegeți.

2104.Judecata cînd sîntem pe moarte deja o primim

   Scadența e aprigă, deodată, nu că-i judecata de apoi, aiureli pentru gură-cască destui în lume. Judecata cînd ești pe moarte deja o primim, ne știm ce am plătit cît am fost pe Pămînt. De-s unii apropiați ne putem destăinui lor oarecum, măcar avertizîndu-i să fie cum se cuvine în continare. Ca să nu aibă surpriza neplăcută ca respectivii nedrepți și ei ca majoritatea. Fără EL și-n greșeli în fața oamenilor ca și-n fața SA.
   De asta vă zic sînteți încă destul de nedrepți în fața SA și-ntre oameni. Cînd pășiți dincolo, vă iau fiorii reci ai nedretăților săvîrșite aici, trebuiesc ispășite cumva. Și-i bine ca proaspeții de dincolo să-i simtă pe apropiații rămași pe mal încă o vreme. Pînă se dau cu armata, instrucția de pe acolo, pînă se obișnuiesc un timp. Să le fiți aproape și voi simțiți chemarea, strîngerea de inimă un timp.
   Pînă vă eliberează nevoia lor, fiți-le pe aproape, cum? De asta tot repet, îngropații prin apropierea voastră, oricînd să le puteți fi „alături”.

1635.Nu I-am dat prea mare importanță, dar va reveni

   Nici un mesia nu va veni și nici n-o fost, îs minciuni și aiureli de nedrepți păgîni. EL e singurul din CER ce ne-o creeat și ne are în grijă pe noi vii de pe Pămîntul SĂU. Doar EL o fost acum 77 de ani, să ne îndrumeze și nu I-am dat prea importanță , dar va reveni tot EL.
   E un act de curaj să ne încredințăm în EL și să-L abordăm, oricum, prin mulțumiri, rugăciuni, etc. Că nedreptatea e în lume și de EL nu se știe prea bine, fiind uitat în lume. Chiar de E Singurul care ne ocrotește de merităm și ne părăsește de  nu sîntem îndreptați și avem necazuri chiar și moartea.
   Deci E singurul Dumnezeu, dar nedrepții și-au făcut zeul lor și nu-L respectă, chiar de mai vine pe Pămîntul SĂU, îL ignoră și acuma. EL ne dă de merităm dreptul la fericire și libertate și altele ce ni se cuvin. Altul nu și să nu ne construim pe nefericira altuia viața, că plătim.
   Adevărului SĂU, răspîndește un fel de strălucire căreia nu i se poate rezista, dar trebuie aflat corect. Cu toate că nu-I cerusem ne-o învrednicit cu viață și cele necesare. ÎI sîntem datori vînduți dar nu ne sinchisim cum ar fi cazul și părăsiți plătim chiar și cu viața, nesăbuința de a-L nesocoti.
   Avînd credință în EL, e noutate în lume, majoritatea nu-L prea știu, ori nu I se încredințează corect. Ești vulnerabil de ai fi de capul tău, dar așa EL te apără și nu ți-i teamă. Nu  ești în calea nimănui nu-i încurci și de-L urmezi nici nu te știu alții de nu vrei.
   Nepăsarea față de cunoaștere și mai ales a SA, corectă e o greșeală ce se plătește. Și de regulă nedrepții habar nu au de ce-s părăsiți și plătesc la greu din vremuri vechi chiar. Se fac mari eforturi ca EL să nu fie cunoscut cu adevărat, ci nedreptatea să triumfe. Dar nici EL nu șade cu mîinile-n sîn și ne trezește pe unii și pe alții la realitatea SA. Și încet se va restabili ce-i necesar lumii, cunoașterea SA, Baza vieții.

1359. Preocupare sinceră

   Nu-L credem, nu-L respectăm, nu-L ştim corect şi neruşinaţi şi imorali şi mulţi vrem multe de-a gata fără să mişcăm un deget. Ne vrea binele şi îndreptarea, şi-I întoarcem spatele şi părăsiţi, mai mult îL ignorăm şi plătim vai şi amar nouă aşa neghiobie ce-o facem, inconştienţi cred.
   Nu le primim nici  ale LUI îndrumări, ce ni le-a dat atunci (1935) pe aicea. Şi nici între noi nu sîntem ascultători, ci ne pierdem în nedreptăţi ce-L ignoră şi plătim peşin totul. Inconştienţi sîntem de mult timp şi tot degeaba nu ne revenim. Şi nu ştiu ce-i de făcut Doamne?
   Nici cu îndrăzneala nu stăm mai bine, doar înspre rele şi urîte gînduri, vorbe şi fapte. o tot întindem răbdarea LUI, a naturii şi a noastră în general. Putem afla unele şi altele dar nu le putem transmite, ne auto-bruiem unii pe alţii. Nu ne rămîne decît să ne vedem de ale noastre şi fără alte încă nu destul dospite, coapte ce trebuie să mai aştepte.
   Cînd ne vede în locuri "la răcoare" să zicem, în orice caz la strîmtorare, I se face milă de noi şi ne mai dă din bunătatea SA prin minuni ce le ştim, unii, nu toţi. Şi de ne vine mintea la cap, printr-o întorsătură radicală în gînd hotărît, de a o aplica cînd ne va trece ce avem de tras, ni se ridiră repede sancţiunea. Deoarece EL se întoarce la noi şi sub pavăza SA toate-s altfel înspre bine doar să fim corecţi, hotărîţi şi alta-i viaţa.
   Dar de nu ne ţinem de gîndul transformării ş-o scăldăm, întorcîndu-ne la cele dinainte, o putem încurca urît şi mai urît ca-nainte cu suferinţa dată. Deci în faţa SA nu-i ca-ntre oameni, cînd nu ne prea ţinem de cuvînt, ci odată o hotărîre luată o îndeplineşti, nu ai încotro. Ori cel puţin caută s-o duci la îndeplinire, că şi EL te mai tolerează, căutînd împreună o cale convenabilă, dar să vadă preocupare sinceră. Şi cel mai important, pe EL să-L faci cel mai puţin să te aştepte, ca să-ţi meargă spre bine.
   Iar se mai zic multe, că EL ne mai părăseşte lăsîndu-ne un timp de realizări liber gîndite fără a ne influienţa, din a-I demonstra că ne trăim existenţa şi singuri. De astfel E şi dorinţa SA de a ne croi corect o viaţă şi fără EL la spatele nostru, tot mereu. Dar să-I demonstrăm independenţă corectă, adevărată, demnă cu bun-simţ între noi vii de pe Pămîntul SĂU. Şi măcar acuma ne cere să-L ştim corect, cine E cu adevărat, nu bazaconii şi minciuni urîte şi rele nouă şi LUI. Fără aiureli nedrepte!