1500.Chiar şi-n secret

   Liberi sîntem să ne riscăm existenaţa, călcînd în stăchinile nedreptăţii fără EL şi imoralităţii, ce-i la noi mereu. Ăsta-i riscul că nu-L ştim şi aiurea-n viaţă hoinărim, fără un ţel corect ci-n nedrepte porniri străine LUI şi nouă.
   Vine timpul, doar EL ştie. Cînd voi învăţaţi veţi sui la EL închipuit corect, cu mofturi ioc şi învăţînd ce habar nu aveţi încă. Să coborîţi în plai de dor de Dînsul şi să vă deşărtaţi corect noua aflare a SA, pentru întreaga suflare.
   Şi-ncet cu timpul, nimic ce va urma nu-i grabă, ne vom da la cale şi tot aşa şi teroarea suferinţelor şi nevoilor plecată va fi de pe aicea. Dar şi noi treburi vom afla întru altă lume mai a SA, ce n-o întrezărim încă aşa. Încă acum ne văităm şi nu-L dibuim bine, încîlciţi în necunoaşterea şi îndreptarea nevoită între noi. Cerîndu-I LUI ajutor dar încă nu cum trebuie, cu aplecare sinceră înspre EL ci îndreptaţi încă formal, irosind încă timp.
   Irosim timp din cunoaştere corectă şi neîndreptaţi cu frică-n noi de nevoi şi sfîrşit grăbit, rateu uman. De ce ne mai naştem cu aşa speranţe în faţă, de ni-i teama aşa aproape, molipsitoare de ne termină năzuiţa. Gata cu mult înainte de a ne dezmetici, sîntem înglodaţi în datorii nedrepte LUI şi nouă. Şi existenţa amanet strîmb, nesigur de îndreptare sîntem.
   Privirea senină să ne fie, cu interes scrutînd amarul, doar aflăm nu îndurare pînă nu ne îndreptăm, ci altă cale de salvare. Asta şi EL ne cere să-L mulţumim cît putem de concret, chiar şi-n secret, doar cu priinţă clară. În societate cu bun-simţ curat şi indignat că nu-L ştim încă întrămat în noi cum ni se cere de Împărat.
   Trupul ni-i curat de ochii ne sînt luminaţi de speranţa în EL şi îndreptaţi cum ne cere de aproape un veac. Neascultîndu-L cum ne vrea, s-o pitit undeva în CER de un albastru infinit şi ne priveşte aşteptînd a  ne veni mintea. Fiecare neminţit de nedrepţi şi mişei să ne căutăm calea SA, în morală clară şi ferm dreaptă şi binele întruna.

1359. Preocupare sinceră

   Nu-L credem, nu-L respectăm, nu-L ştim corect şi neruşinaţi şi imorali şi mulţi vrem multe de-a gata fără să mişcăm un deget. Ne vrea binele şi îndreptarea, şi-I întoarcem spatele şi părăsiţi, mai mult îL ignorăm şi plătim vai şi amar nouă aşa neghiobie ce-o facem, inconştienţi cred.
   Nu le primim nici  ale LUI îndrumări, ce ni le-a dat atunci (1935) pe aicea. Şi nici între noi nu sîntem ascultători, ci ne pierdem în nedreptăţi ce-L ignoră şi plătim peşin totul. Inconştienţi sîntem de mult timp şi tot degeaba nu ne revenim. Şi nu ştiu ce-i de făcut Doamne?
   Nici cu îndrăzneala nu stăm mai bine, doar înspre rele şi urîte gînduri, vorbe şi fapte. o tot întindem răbdarea LUI, a naturii şi a noastră în general. Putem afla unele şi altele dar nu le putem transmite, ne auto-bruiem unii pe alţii. Nu ne rămîne decît să ne vedem de ale noastre şi fără alte încă nu destul dospite, coapte ce trebuie să mai aştepte.
   Cînd ne vede în locuri "la răcoare" să zicem, în orice caz la strîmtorare, I se face milă de noi şi ne mai dă din bunătatea SA prin minuni ce le ştim, unii, nu toţi. Şi de ne vine mintea la cap, printr-o întorsătură radicală în gînd hotărît, de a o aplica cînd ne va trece ce avem de tras, ni se ridiră repede sancţiunea. Deoarece EL se întoarce la noi şi sub pavăza SA toate-s altfel înspre bine doar să fim corecţi, hotărîţi şi alta-i viaţa.
   Dar de nu ne ţinem de gîndul transformării ş-o scăldăm, întorcîndu-ne la cele dinainte, o putem încurca urît şi mai urît ca-nainte cu suferinţa dată. Deci în faţa SA nu-i ca-ntre oameni, cînd nu ne prea ţinem de cuvînt, ci odată o hotărîre luată o îndeplineşti, nu ai încotro. Ori cel puţin caută s-o duci la îndeplinire, că şi EL te mai tolerează, căutînd împreună o cale convenabilă, dar să vadă preocupare sinceră. Şi cel mai important, pe EL să-L faci cel mai puţin să te aştepte, ca să-ţi meargă spre bine.
   Iar se mai zic multe, că EL ne mai părăseşte lăsîndu-ne un timp de realizări liber gîndite fără a ne influienţa, din a-I demonstra că ne trăim existenţa şi singuri. De astfel E şi dorinţa SA de a ne croi corect o viaţă şi fără EL la spatele nostru, tot mereu. Dar să-I demonstrăm independenţă corectă, adevărată, demnă cu bun-simţ între noi vii de pe Pămîntul SĂU. Şi măcar acuma ne cere să-L ştim corect, cine E cu adevărat, nu bazaconii şi minciuni urîte şi rele nouă şi LUI. Fără aiureli nedrepte!

1338.Nu-L ştim

   Dorindu-ne ceva, chiar ireal, cine ştie cum, ne apar gînduri şi tot aşa din gînduri şi dorinţe, ca pe-o scară imaginară. De sîntem mai raţionali ne menţinem pe aici, iar de nu cine ştie ce vise avem trăindu-le în altă parte.
   Adoptăm prea uşor poziţiile altora care poate nu ne reprezintă, păşind în afara posibilităţilor noastre. Şi de asemenea descărcăm necontrolaţi în împrejurimi ticuri, şabloane de exprimare şi altele proprii nouă şi multe nedorite de restul. Să ne învăţăm a cuprinde tot ce-i de folos şi să dăm numai ce-i nevoie şi de bună calitate, căutată.
   Să aplicăm învăţăturile cuprinse de noi şi evităm a le copia, ci doar de putem să le continuăm cu folos necunoscut.
   Ne simţim uneori osîndiţi doar de EL şi nu-L pricepem că-I sîntem ai LUI şi ne vrea cum trebuie. Dar nu putem încă şi-I nemulţumit, dar în timpul acesta cînd puterea de cunoaştere e atît de mare şi-n dezvoltare mereu. Consider că ne vom dezmetici  mai uşor înspre EL cum ne trebuie. Se va ajunge cînd fiecare ştiind că nu-i de şagă, se va dezvălui lui întîi, celorlanţi şi-L va căuta. Îndreptîndu-se din mersul timpului spre alte vremi mai bune.
   Da într-adevăr, de nu-L ştim şi neîndreptaţi o ţinem, sîntem trecători şi ca noi şi materialitatea lumii în schimbare continuă. Nu să ne împotrivim trecerii timpului că nu-i posibil dar să-L ştim, respectîndu-L şi îndreptaţi fiind şi alte vremi vom afla. Trăind înspre ceea ce doreşte EL şi Lumea LUI, ne vom lumina din necunoaşterea actuală, şi timpul altfel va fi. Omul se va schimba mai în bine performant şi spiritual într-o evoluţie necunoscută azi.
   Nedreptatea din lume va dispărea, dar încă-i timp pînă încă vom mai da vina pe închipuiri negative, neşiindu-L corect. Cu timpul ne vom transforma cum vrea EL. Încă-I invizibil nouă ca un clasic autor, dar în timp îL vom percepe cum va fi nevoie. Azi multe tabuuri cad, şi-L vom afla la timp corect, nu dosit în nedreptatea lumii.