Pe bune

   Sînt cîteva de urmat, de ne preocupă îmbunăţirea noastră şi se-ntîmplă tot atunci necazuri apropiate, să ne ajutăm pe ce-i la nevoie neîntîrziat, mai amînînd celelalte ale noastre fireşti. De semenea să ne preocupăm de noi şi să nu ne legăm cînd nu sîntem chemaţi a judeca conducerea ţării, dar de se dovedeşte nedreaptă şi-i atacată înspre îndreptarea trebuincioasă să nu-i sărim în ajutor puterii nedrepte, ci lăsăm cursul faptelor de urmat înspre bine şi util, toate-s cu ştirea SA.
   Să căutăm să nu facem prostii, ci să ne gîndim bine cînd intreprindem ceva mai deosebit, pentru că mai multe rele se fac în societate de pe urma prostiei, decît a răutăţii, care-i cunoscută şi ne ferim de regulă, dar protia te ia prin surprindere uneori, de la cine porneşte, nu te aştepţi, ne fiind un om rău.
   Cînd sîntem mai acătării, îndreptaţi şi ştiindu-L, de frică nu-I greşim şi-i un lucru bun dar se zice că de ce nu din dragoste, ori ruşine, ar fi foarte bine dar se vede că nu sîntem aşa sus poziţionaţi pe scara valorilor omeneşti ce-L respectă. Să ne mulţumim şi cu puţinul acesta de nu sîntem capabili de mai mult şi să nu renunţăm, stricîndu-ne la loc cum am fost cîndva, că nu sîntem ca cei mai buni din solda SA,. noi fiind obişnuiţii lumii în devenire bună, deocamdată.
    Unu-i mai aleşi li se deschid mai altfel adevărurile de urmat printr-o dezmeticire mai silită şi dirijată de SUS mai precis şi respectivii pînă atunci ignoranţi încearcă cunoaşterea şi încep a părăsi iluziile lumeşti. De regulă sărutul pe gură te trezeşte dintr-o adormire "pe picioare" şi în cazul îndrăgostiţilor şocur resimţit îi duce imediat în lumea viselor frumoase de nu mai ating pămîntul un timp, ce variază maxim pînă la 5ani (se zice) de încercare între oameni normali indiferent de vîrstă.
    Cînd e să se producă nu i te poţi împotrivi nici cu tunul. Aşa de stabilă un timp şi atăt de scurtă în timp, trezirea uneori e catastofală, la aterizare-s de aşteptaţi cu plase să nu-şi rupă gîtul cum se întîmplă de regulă, se sclîntesc unii iremediabil debusolaţi păşesc prin viaţă înspre nicăieri. Pe bune se zice că vina divorţurilor e căsătoria, din imoralitate. Şi baza societăţii, celula de bază, e în aer-ul ăsta aşa de nedrept şi-n bătaia vînturilor.