Pentru oamenii toţi fără excepţie ce-s "de rînd" viaţa e un periplu neînsemnat, o vieţuire acolo cam fără vriun rost mai acătării faţă de o normalitate proictată de EL, ci o răsturnare de către oamenii nedrepţi în timp şi-n care se-ncadrează toţi, într-o ceaţă a lumescului nedefinit corect ci aproximat de cînd e lumea limitată-n gîndire, vorbe şi fapte ce nu ţin cont deloc de programare SA de la zidirea lumii acesteia şi crearea omului cu-n altfel de scop : să-L urmeze cu o multitudine de cunoştinţe şi aptitudini ce-i lipsesc omului ce s-a înstrăinat de EL de foarte mult timp şi suferim toţi întîrzierii faţă de proictul SĂU iniţial.
Ne complacem într-o direcţie greşită străină de EL şi Lumea LUI şi de-o vieţuire adevărată, foarte diferită de ce trăim noi acum-n lume cam de multişor, "simpla tristeţe a vremelniciei celor lumeşti, senzaţia de perisabilitate încercată, evanescenţa - dispariţia treptată, trăisc şi resimt laolaltă dureroasa cunoaştere a temporalităţii ca dominantă a condiţiei umane"(Nicolae Steinhardt).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu