Ideia generală care reflectă just realitatea în zicerile mele mă opreşte uneori, dar ar trebui permanent, să nu mă avînt în cîte şi mai cîte discuţii ori dezbateri sterile ce nu-L privesc, chiar de par interesante, dar nu-s, lovind în ţinuta SA ce doresc să fie şi a mea, dar încă mai am de învăţat, urmîndu-L în tot şi-n toate încredinţat de EL şi Lumea LUI.
Deci slobozenia-n vorbire e supusă unei decenţe spirituale ce ne mobilizează uneori înfrînîndu-ne pornirile fiziologice de a nu ne încălca principiile ce dorim să ne călăuzească "izvorînd tot dintr-un grijuliu sentiment al demnităţii"(Jean Bruller zis Vercors), îndreptaţi în viaţa socială şi spirituală, ca ceva firesc înălţător de ne explicat în cuvinte celor ce nu-L simt, fiindu-le strîin în toate.
Chiar de mai pornesc incorect în vorbe ce nu-s decît replici negîndite prin noua mea postură de respect ce-I port Divinităţii, de nu reuşesc să mă trezesc singur, intervine EL şi-L urmez imediat decent oarecum schimbat cum devine situaţia dată, majoritatea nu-nţeleg nimic din relaţia cu EL, îs străini în lumea creaţiei SALE, ignorîndu-L ori amestecîndu-L într-un talmeş-balmeş de neînţeles pentru nimeni cine-i corect ferm şi clar în Adevărul SĂU.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu