Dreptatea

  Dreptatea e legata de adevarurile care or fi. Adevarul, principiu moral si corect, care  cere sa se dea ficaruia ceea ce i se cuvine si sa i se respecte drepturile, echitatea, dupa merit, just, pe drept,echilibru in mod intemeiat,a repara o nedreptate, inechitate,a indrepta, a recunoaste dreptul cuiva.
  Omul instinctual orbeste, cauta adevarul, oricare ar fi el, dreptatea, si nu se opreste pina nu o afla in deplinatatea ei. Asta-i in firea omului, asa-i facut, neinduplecat si pentru a cunoaste totul cit poate la un moment dat, si mai continua cind i se ofera prilejul potrivit.
  E modalitatea care-l salveaza dela perzanie de la toate relele, fiind si ceva constructiv, bun in firea sa; cautarea cu tot dinadinsul a adevarului, a dreptatii, corectitudinii.
   Si chiar de-i om deochiat, raulean, individualist, in sinea lui, stie ca nu-i corect,si cind are opreliste mai serioasa, datorata cursului firesc al vietii, revine instinctual la adevarul si dreptate, uneori chiar in mod exagerat, trezind mirarea apropiatilor.
  Astfel cu toate ca-n zilele noastre, la noi in tara, urma sa fie nedreptatiti cei mai loviti de nevoi, oamenii in virsta, legile preconizate au fost stopate, tocmai de cei nedrepti, pentru ca instinctual, orbeste s-au trezit in ceasul al 12-lea si si-au tras pe sama, lucru inexplicabil,prin firescul nepasarii generale a societatii noastre actuale si a lumiii-n general.
  Cit de mult au fost ascunse adevarurile trecutului SAU, tot vor iesi la iveala si lumea toata le va afla, pentru ca, dupa cum am amintit adineauri, in firea omului e sa caute orbeste , instinctual adevarul oricare ar fi el.
  Si de e legat de insusi Dumnezeul nostru, Unicul, acel adevar ori adevaruri ce-I privesc istoria LUI, se vor afla, si vom putea pasi cu siguranta intr-o etapa noua de cunoasterea LUI si de intelegere a prezentului ce nu ne este clar si-i plin de naprevazut.