4198..Doar Atît!.

  Mă învîrt cam de mult în juru acestei dileme, probleme fără de cap și coadă, de ce? și mi se atrage atenția. Oarecum să nu întind, coarda răbdării SALE, prea mult, deci îL zgîndără în mod plăcut cumva chiar de-i nelegiuire tărășenia lumii. În religii diverse care mai de care mai ilustră-n preamăriri degeaba fără Țel ci vițel, cum o fi de lemn de fier, de argint ori aur, etc.
  Tot zeu netrebnic e, chiar de-I împrumută oarecum și a LUI contribuție falsificată ca-n nt și-n altele la fel, dar dichisite. Și întărtate pe minciună în plată pe șleau mereu de cînd e lumea tot așa nelegiută, dar e un dar, E gelos, tare gelos și nu iartă. Dar de s-ar putea transla întreaga acestă construcție doar înspre EL cu ale SALE pretenții ferme și clare.
  Păstrîndu-se elanul, măreția de astă dată adevărată, curată, demnă în fața SA ne falsificat și nedrept, ci cum E cu totul adevărat doar EL și Atît!