4176..De minte însă.

  Chestia cu îngăduința LUI e crucială, dar și noi sub vîntul schimbării benefice ne putem întrebuința ca să dobîndim ce nu știam. Izbăvirea din așa cloacă neputincioasă fără Dumnezeu și-n nedreptatea lumii acesteia străină de bine și morală. Nici de natură ne știind ce trebuie, ci ce nu trebuie în cea mai mare măsură, de EL mai nimica și tot plătim de cînd lumea.
  Întruna mereu și nu ne-am învățat minte nici acuma cînd totuși avem ceva glagorii slavă Domnului, tocmai aici e dilema. Mintea ne-o folosim nu ajutîndu-ne să ieșim la lumină, ci ne tot adîncim în întuneric neluminîndu-ne, că ne absoarbe. Cu totul de nu mai ființăm de foarte multă vreme doar așa la număr de nesuflete și de mîntuială.
  Zicîndu-ne ca papagalii fără minte că sîntem mîntuiți de minte însă, nu de inconștiența rea.