EL șochează prin ceea ce ne surprinde mereu, noutatea SA cu toate că sîntem oarecum familiarizați încă din străvechime. Aiureli, nici EL nu-I prea bucuros de apropierea noastră de EL oricum, ci cu vădită teamă, spaimă ancestrală. Încă din vechime contribuind la o frică colectivă, oarecum estompată cu trecerea vremii și luarea-n derîdere a LUI.
Prin cîte religii păgîne, ca și creștinismul în general, zis cretinism după NS și eu la fel zic. O alungare dintre noi a LUI încă din vremea îndepărtării LUI de noi și a nostră de EL, voită mai întîi SUS, din vina neputințelor noastre multiple. O formă de împotrivire năucă, nevolnică, de la spiritul gregar, instinct de turmă în a-L urma cu ochii închiși, tot o greșită abordare e.
O colaborare pe înțelesul fiecăruia de jos în SUS și invers, nu-i chiar la îndemînă încă, dar cred că va fi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu