2791.Tinerețea voioasă de desăvîrșiri semețe

  Ne vom afla viața de început ferită de rînjete, de pîngărire, ci demnă adevărată. Cumsecade fiecare în sărbătoarea spiritului cu gîndire sprintenă înălțătoare. Cum numai tinerețea voioasă e cu adevărat în cunoștință de desăvîrșiri semețe. Bucurîndu-se de ale vieții întîietăți simțite demn și cu adevărat promițătoare cu de toate cele.
  Ulterior e de aflat încercările, de gustat amara existență, un amestec de bine și rău. Ce ne edifică că-i viața, ce cu mare greutate ne pricepem fiecare cum poate. A o înțelege cîte un pic și pășim nesiguri pe un preș, ce din cînd în cînd ni-i tras de sub picioare. Prăvălirea-i groaznică, de nu ești învățat să mai și cazi, că nu-i totul lin și șes.
  Vulgaritatea și nemernicia îndestulată ni-s opreliști neînțelese în viață. Să nu ne luăm după ele niciodată, că-i urîtă treabă și cu rele urmări ne vom învăța. Sătu-i de o viață nedemnă, josnică și tristă tare, rateu de oameni fără minte.