Izolarea într-o existenţă paralelă faţă de lumea noastră e cam curioasă dar posibilă greu şi cu sacrificii ce unele-s uşoare cînd devii altul, altele le-nveţi din mersul aflării LUI, urmîndu-L, "singurul mijloc de a vorbi corect, pe de-a-ntregul, este, la urma urmei, de a trăi corect" (Brice Parain) : "...la a face cît mai puţin rău cu putinţă, a minţi cît mai puţin cu putinţă, a merge pînă la capătul făgăduinţelor noastre, a fi- ce mai la deal la vale- niţeluş sfinţi"
E o luptă continuă în tine şi nu numai cu tine, o repoziţionare, regîndire a orice e nou, şi slavă Domnului este mai permanent, poţi oricînd să te cam laşi şi să te izolezi cam total de lume, dar vei fi privit ca un străin între oameni şi nu cred că-i cea mai bună soluţie, aşa că o duci cum poţi adaptarea ta cu EL şi-n lume concomitent fiind oarecum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu