3951...Nu puteți repara așa una două orice.

  Sînt îndreptări și îndreptări ce-n fața SA le simțim eficiența, ne crede le admite. Sîntem buni, am fost sinceri, cutremurați de greșeala săvîrșită și pe loc am căutat îndreptarea. Văzînd, simțind nemulțumirea LUI, ce ne privea, nu mereu sîntem așa săritori. Și perspicace la vreme, pe fază, îndeplinindu-ne la mustață îndatorirea, corectarea nesăbuinței.
  Astea-s încercări din numeroasele date nouă să ne examineze de cum sîntem de corespunzători. Mici retușuri la nota acordată de CER fiecăruia în timp și spațiu, ce nu-s limitate. Ci-n vreme îndelungată se finisează viitorul, urmărind evoluții a generații întregi. Și nu puține, de edificare a alegerii corecte, nu-n pripă, cum se tot zice în NT, mințind.
  Deci oameni ai Terrei gîndiți-vă de multe ori înainte de a-I greși LUI, că vă costă. Și nu puteți repara așa una două orice, ci-n timp poate îndelungat, cu sinceră îndreptare.

3950...Altfel ne irosim degeaba.

  Tot îi dăm înainte cu spiritul liber fără frică, da în așa lume, între oameni și natură. Dar în fața SA deoarece sîntem mereu în fața SA, studiați și pe dos și pe față. Bineînțeles pe NV să nu ne influențeze cumva, să ne vadă de ce sîntem în stare și cum reacționăm în viața trăită. Încercările toate cum le trecem și cu ce ne alegem din bine, morală, dreptate și din aflarea LUI corectă.
  Alte categorii îs derizorii și nu-L privesc, nici pe noi, dar inconștient cătăm lumescul. Nefirești porniri anapoda înspre chemări deșarte ce nu ne duc decît spre neant, neființă. Părăsiri și nepriceperea vieții, ratarea trăirii în necunoașterile folositoare în general. Valabile oricui ar fi și este pe Pămînt cît există, deci nu oricum sîntem a fi ci-n concordanță cu cerințele SALE.
  Date nouă spre cunoaștere și urmare firească, omenește fără altele, în spiritul lor adevărat. Că am evoluat și avem năzuințe, desigur, dar prin prisma cerințelor acelea, altfel ne irosim degeaba.

3949... Poate fiecare va fi îndrumat separat.

  Înnobilați fiind cu duh Divin și gîndire de SUS, ce încă ne tot dă de furcă, avem și obligații desigur nobile. Oarecum dar la ordinele SALE suverane, ne vom afla mereu de la o vreme consemnînd înnoiri. Cu neînfricarea-i de discutat în fața LUI nu-i cum fi neînfricat, doar de EL îți impune altceva. O colaborare oarecum, cam greu de aflat încă în așa pre-începătoare situație tare neclară o vreme.
  EL dintotdeauna ne-o cerut de nu-L știm, nu-L respectăm și nu-L credem. Măcar de frică să-I știm și tot e bine, așa că nu putem renunța chiar toți de bun-simț. În fața SA de a nu ne înspăimînta măcar o vreme, pînă ne vom da la calea SA cu noi împreună.  Împăcîndu-ne, obișnuindu-ne cu-n fel anume de a-I fi în viitoarea nouă filă a viețuirii pe Pămînt.        
  Poate fiecare va fi îndrumat separat, ca pe mine, da peste șapte miliarde de căi în aflare corectă însă, între noi și-n fața SA.

3948...Înnoindu-ne continuu firescul în cunoaștere

  Nu va fi nici trudă și agitație fără cap și coadă și nici liniște și ospăț de nu merităm. Și mai ales, atenție! condiția de sclavie va fi percepută-n firescul uman față de EL și noi. Cum va fi vom trăi și vom vedea, sigur nu ca-n vechime, c-am evoluat și noi și EL. Oameni liberi fără de EL nu vom fi, ci-n virtutea unor înțelegeri cu adevărat demne și drepte.
  Nu-n derîdere și șmecheria nelegiuirilor ce-o desființa omenescul de pe Pămînt. Onoarea va fi cu adevărat onoare, uitată, terfelită dar va fi readusă la justa ei valoare.  Respectul față de celălalt și natură, fără tăgadă și alte artificii imorale și nefirești. Oricum supușii LUI vom fi cu toții, EL fiind Împăratul CER-urilor și noi creația SA.
  ÎL vom urma în condițiile omenești nouă și înnoindu-ne continuu firescul în cunoaștere.

3947...Trezirea mult trîmbițată va fi doar spre EL.

  Nu va încuraja chiulul trîntorilor, ci munca cu adevărat folositoare demnă, adevărată, utilă. În dreptate și cu bun-simț, iar acei numiți farisei, cu adevărat oameni drepți și morali. Cu respectarea SA și a legii LUI, vor fi din ce în ce mai mulți, combătînd nelegiuirile. Nedreptatea și lipsa SA dintre noi în îndreptarea firească, cerută de SUS.
  Deci perceptele NT, se vor desființa, închideți pe veci NT! și deschideți-vă spre EL cum ne tot dorește. Dar nu oricum, ci-n respect firesc față de EL și-ntre oameni și natură, demni de numele de om dat pe Pămînt. Se poate ca EL să reînvie numai Sîmbăta să o serbăm LUI și de odihnă zi a săptămînii, vom vedea. Noua tărășenie ce-o tăvălit firescul uman va înceta cu desăvîrșire și ancestralele obicee reîncadrate-n viața firii adevărate.
  Trezirea mult trîmbițată va fi doar înspre EL și noi cum trebuie după EL, nu altfel.

3946...Și nu vă merge de mii de ani, deștepților!!!

  Ei nu că acuma EL va începe a ne tolera hoțiile și curviile, nu nici lenea. Ci morala binelui la loc de cinste cum nu era, cu toate că-n NT zeul vostru isus asta încuraja. Chipurile era însuși fiul LUI, prostia în cel mai mare grad al minciunii curajoase. Obrăznicia proștilor îngînfați și totuși urmați, de destui gură-cască, așa o vrut EL.
  Ca să ne poată lua la întrebări și părăsi, deci îndepărta o vreme ce-o puteți socoti. EL acționînd bineînțeles pe muțește, pe NV, cu nevoile pe față, ne avînd cu cine dialoga. Și moartea prematură, neînțelegîndu-ne menirea, viața dată, de n-o aveam cum trebuie. În fața LUI și între oameni, și-n natura Pămîntului și oriunde ne nimeream. Cumsecade să tot demonstrăm a fi, că altă cale nu v-ați învățați minte a avea, de vedeți că nu vă merge cu fofîrlica.
  Chiar de tot mereu încăpăținați încercați a-L covinge și nu vă merge de mii de ani, deștepților!!!

3945...Oare cum vom reacționa?!.

  Chiar de creștinismul o zguduit oarecum lumea veche a credinței în EL. Și alte religii și curente de opinii la modă undeva cumva în timp și spațiu. Au defilat și mai există oarecum, nu contează cînd va fi să fie vremea toate se vor schimba. Și altă pagină a istoriei omenirii se va afla în fața voastră, oameni aI SĂI. Nerecunoscători, dar în grăbită aflare înnoitoare atunci, că vreme va fi coaptă și fructele.
  Aguride azi, se vor începe a pîrgui văzînd cu ochii necredinței înspre credința. Străveche înnoită în acea cunoaștere ce va fi de atunci în colo la modă unică în toată sfera Pămîntului. Și EL reîntronat unde o fost dintotdeauna și voi nu L-ați știut, plătind peșin ca și azi încă nelegiuirea. Curățenia va fi în toi și natura va fi cea mai în formă, ea singura de pe aici știutoare de EL corectă.
  Noi gîrboviți de noutatea înfăptuirii în curs, oare cum vom reacționa Doamne?!