3292.Ci-i o faptă a SA, ca și noi, ea îL respectă necondiționat, noi nu, pînă deocamdată

   De ce oare măcar rar și măcar izolat să mai răsară și cîte o realizare, cît de cît. Atribuită, inspirată de SUS, ci se reușește în cel mai frecvent caz, minciuna din necurățenia. Fudulă și tîmpă a nedreptății ce I se face LUI și nouă și EL și noi plătind. Tribut nedreptății din lumea asta tot fără EL de cam cînd lumea. Ar fi îmbucurător, cred și SUS și poate ne va mai ușura apăsarea, cam nemiloasă uneori.
  Că sînt destule relatări despre EL, lăsați nedreptatea deoparte, ia-ți cînta destul în strună. Sacrificîndu-vă atîtea și atîtea firi, prin neajunsuri aflate în viața neputinței. Nu numai pe EL ci și din Lumea SA, îs destule de vreți, de ce oare nu vreți? Vreți neapărat nepăsarea SA în cel mai bun caz, ori nedorita părăsire, izvor de necazuri cu toptanul între oameni.
  Nu tot luați natura la țintă, în isprăvile voastre, că nu-i sfîntă! Ci-i o faptă a SA, ca și noi, ea îL respectă necondiționat, noi nu, pînă deocamdată. Reprezentarea ei e deosebită, dar de EL de ce mereu uitați, nu aveți curajul nici unei forme de abordare a LUI. Neputința obraznică.

3181.Încă nu-I servit așa pătimaș, cu toate că ar merita cu vîrf și îndesat, se zice că-n cele pustietăți sînt

  Ca să ne definim o realizare, o chemare ce-o dorim cît mai bună, uneori e nevoie de a ne feri de lume. Izolați de cîte influențe perturbatoare, ne liniștim și ne vedem de o treabă mai aparte. Compunînd lucrări ce-s apreciate în lume, iar respectivii se dedică trup și suflet creației, periclitîndu-și și sănătatea. Cu viața în pioneze, nu se lasă, însăilînd opera cît să fie pricepută, cunoscută postum însă, întreagă și admirată.
  În fața LUI încă nu-s așa, ori poate mă înșel, să fie căutători ale adevărurilor SALE. Cu noi împreună în desăvîrșirea a ce va fi să fie, cînd va fi vremea aceea. Încă nu-I servit așa pătimaș, cu toate că ar merita cu vîrf și îndesat, se zice că-n cele pustietăți. Ne știute de privirile nedrepților și simțurile ne educate LUI, se desfășoară.
  Alte trăiri la dispoziția SA, aflătorii din diverse religii chiar nedrepte, își trag spuza sfințirii lor. Chiar de respectivii nu-i reprezentau, ci-I slujeau doar LUI, cum puteau cum nu puteau.

1785.Să-ți placă numai ție și dăruindu-l, e o reușită

   Să nu ne învoim cu împlinirea unor cerințe străine de firea noastră într-o realizare. Că-i posibil kitsch și nu-i realizare ci eșec, nemulțumire. Și de cauți să-i mulțumești pe cît mai mulți, nu reaușești nimica. Cel mai bine, să-ți placă numai ție ceea ce faci și dăruindu-l și altora, e o reușită deplină.
   Să nu ne luăm după imaginație cînd e de rezolvat treburi serioase și stringente. Că-i calea cea mai plauzibilă de eșec și dezastre, cu exemple în istorie nenumărate. Ci după certitudini și să nu repetăm greșelile trecutului.

   Să nu uităm niciodată că de prostie e mai greu de a te feri că-i în seama unora neînsemnați. Că răutatea se știe cine-o propagă și te poți feri, de prostie că-i incognito, nu și-i mai dunătoare. Interesînd teluricul strict al existenței cotidianului social.
   Condiția umană, temporalitatea vieții, din vina nedreptății lumii, ce nu-i de priceput. Nu ne dezmeticim și plătim de cînd lumea și degeaba vă tot repet. Nu are rost cu așa încăpăținare ce știe că-i în greșeală și nu se oprește.
   Ci-i dă înainte cu tupeu în rele și are părăsirile și nevoile cunoscute de cînd lumea. Dar mintea nu-i vine, ci plătește de zor amărîtă și neputincioasă, nedreaptă și imorală.
   Nu că aș deține eu adevărul suprem ce salvează lumea, dar EL Însuși. Acum 77 de ani v-o părăsit la cel mai mare necaz ce l-o avut omenirea. Tot așa pentru că nu ați ținut cont de cerința SA expresă în îndreptarea omenirii cum dorește.