3371.În puține aflînd foarte multe, dezghețîndu-ne

  Tragicul și comicul coexistă ori îs alternări ale unei vieți ce azi ni se pare firească. Ar trebui de dorim potolirea să  ignorăm toate acestea ne la locul lor, revenindu-ne. Cred că nici nu știm cum e de făcut, așa de înstrăinați sîntem de omenescul adevărat nouă. Chiar cu toate inferioritățile condiției umane, știute, simțite, înghițite în sec, asta e.
  Umanul e mereu capabil de răutăți și urîte vorbe și fapte, de regulă eschivîndu-ne. Dăm vina pe închipuite forme ce nu le știm, ci convențional, le-am tot încuviințat. În neștire, ele fiind dar nu așa cum noi le tot pomenim, ci conform legilor ce nu le știm de SUS. Și ascultînd de o altă tematică, străină de noi, cînd e slobodă după necunoștința noastră.
  Să ne fie clar, obișnuindu-ne cu puținul, zgîrcenia, astfel mai puțin egal cu mai mult. Adica în puține cuvinte, în puține fapte și explicații, aflînd foarte multe, dezghețîndu-ne.

2865.Ne însoțește de cînd am venit pe Pămînt

  Natura ni se destăinuie nouă cum e ea firească, nobilă, sălbatică uneori neprimitoare. Că nu-i știm regulile bine, le aproximăm, greșindu-i uneori destul de tare. Creînd probleme ce-s greu de îndreptat, doar în timp și cu destulă dificultate. Ce ne costă pe toți, că fără mediul înconjurător nici noi nu sîntem în regulă. Aerul, apa curate, sănătatea, voia bună ne sînt întreținute de natură și de ea suferă din vina noastră.
  Și noi vom suferi odată cu ea, dar de regulă ea-i liberă să ne altoiască cînd îi greșim. Și sînt nenumărate exemple cînd am încurcat-o, natura sancționîndu-ne. Destul de drastic și cu consecințe nebănuite în timp de îndreptare să-i fim cum trebuie. Nu răi și cu urîte îndeletniciri ce-o afectează, ne respectîndu-i legile, ce nici nu le știm.
  Ne învățîndu-ne cu ea cu toate că ne însoțește de cînd am venit pe Pămînt și trebuia. Să ne fi învățat minte și s-o cunoaștem cît mai desăvîrșit, neascunsă fiind de noi.

2775.Simplă și folositoare tuturora, la îndemînă

  Pregătiți de viață să fim a o avea normală, firească dusă fără excese și înflorituri. Ci simplă și folositoare tuturora, la îndemîna fiecăruia cum poate și dorește. Ca-n natură, cum ne-o dat de SUS, să-I fim între noi cumsecade și-n bine conlucrînd. De rele și urîte apucături să uităm, pînă a nu-L exaspera pe EL. Și să avem ce trage, necazuri și nevoi în neștire, pentru îndreptarea dorită SUS.
  Că ni-i viața bine zăgăzuită în coordonatele binelui, utilului și frumosului uman. Nu al dezordinii și maimuțărelii, străine de noi și EL, opuse legilor date demult nouă. De EL, să ni le întipărim în noi pentru totdeauna, respectate și îndrumînd și urmații. Cu strașnice îndemnuri, că-i viața destul de problematică de nu sîntem atenți. Și cu mintea trează, mereu demni și corecți ca oameni cu frică de EL.
  Întortochiată-i viața, dar sîntem din naștere constrînși de dreptate, bine și bun-simț. În cooperare cu părinții și societatea bună, să ne formăm ca oameni adevărați. Ce nu-I greșesc calea, ca acuma în așa nedreptate hîdă de sîntem și neputincioși. Cam cu toții de multișoară vreme, nerespectîndu-L mai defel și nici pe noi înșine.

1788.Amăgindu-ne cu descîntece nedrepte LUI și nouă

   Într-adevăr suferința nu trece decît de te tratezi cum trebuie. Și cum trebuie e cum ni-o întins EL mîna să facem îndreptarea noastră firească. Și ne trec problemele, necazurile și bolile, doar să ne comportăm deodată cum ne vrea. În cunoștință de cauză dreaptă, adevărată, fermă și corectă. Ne amăgindu-ne cu descîntece nedrepte LUI și nouă, ci corectitudine în toate cît se poate.
   Că am știut odinioară în istoria noastră în timp ascunsă de nedrepții ce ne tot încearcă. Și plătind bunăvoinței cu răutăți, de nu prea știm nimic din trecut. Și-n privința spiritualității se zice că sîntem cei mai cei în lume, la originea credinței doar în EL. De unde au pornit toate celelalte religii și ajunse și nedrepte LUI și nouă. Care au cotropit lume și pe noi, înlocuind adevărul SĂU cu minciuna și alte rele.
   Astfel la noi azi nedreptatea ce ni se face nouă și LUI, ne costă ca pe toată lumea. Și nu-i chip încă de îndreptarea mult dorită de EL și noi, ca să scăpăm la limanul.
   Preconizat în CER și încă îndepărtat nouă, că nu răzbatem în mod corect. E o programare ce n-o dibuim bine și nedreptatea nici nu ne prea dă voie. Împreună cu necunoașterea ce cred în unele privințe nici n-o bănuim, că ne conduce.