3810..Doar o afirmare exterioară la o modă

  Doar gesturile colective exprimate individual cu privire la o religie îs de pomană. Afirmarea unor neputințe perpetuu ce ne duc de nas prin viață și o ducem cumva. Normalitate ar fi să ne ținem cu EL doar aproape de o viețuire cumsecade. În societatea oamenilor, chiar de aceștia încă nu-și dau seama de nevoile lor. Cu adevărat trebuincioase, nu sporadice porniri niciodată cum trebuie afirmate.
  Istoria nu ne consemnează de nu știm a fi oameni adevărați într-o lume adevărată. Fuga doar după o imagine trecătoare, ce nu ține loc de statornicia omeniei adevărate. Între oameni cu cunoașterea și urmarea datoriei în fața SA demne. Măcar singuri să-I fim cum trebuie, căutînd și familia și apropiații, măcar să-i facem. Cum e nevoie a trăi, prin exemplul personal mereu menținut cumsecade.
  Deci nu doar o afirmare exterioară la o modă lumească oarecum, că-i irosire de viață.

3072.Forțelor negative, dar îs după un consemn totuși

  Căutăm afirmarea continuu cît sîntem pe Pămînt vii, lupta și munca pentru realizări deosebite. Bune și utile de nu și frumoase, desăvîrșite ce ne ridică între ceilalți, dar nu-i destul. Sîntem la cheremul altor influențe exterioare nouă ce ne domină, de vrem ori nu. Fac cu noi încet, încet ce vor, în condițiile că nu-L știm bine și nu-L urmăm corect.
  Chiar și așa sînt destule încercări de trecut, dar îs mai domoale, supuse LUI, totuși. Sub umbrela SA, ni-i mai ușoară viața, de nu în bătaia potrivnicilor ce ne înconjoară. Nu-i chip bine de trăit, ci eșuăm lesne, ratîndu-ne viața, degeaba încercare. Depinzînd și de noi înșine de ne știm a orienta și îndrumarea contează să nu ne greșim calea.
  Forțele potrivnice vieții în general și a omenirii în particular, îs denumite în popor în fel și chip. Diavoli, draci, necurați(îi greșit că necurați-s morții noștri și ai naturii), se poate să nu fie chiar corecte. Metodele lor, forțelor negative, dar îs după un consemn totuși de SUS.