4105... Datori LUI și viețuirii corecte.

  E tare greu să I te împotrivești LUI, are toate atuurile în mîinile SALE, și eu. Ca fiecare căutăm cît ne pricepem și cu acordul SĂU să-I îndeplinim cerințele. Asta e jucăm după cum ni se cîntă de SUS, cînd știm asta și eu știu, caut cîte unele și altele. Dar tot la mîna SA sînt și-mi revin cîine cîinește și-mi reiau locul în acela care mi se dă.
  Să-l îndeplinesc cum pot cum nu pot, asta e și merg mai departe și acuma la fel. Am auzit prin mass-media acum recent o doamnă în formă deosebită, tînără. Vigilentă cam din toate punctele de vedere, că-i este oarecum frică de bătrînețe. Văzînd acuma atîtea cazuri de neputință și nevoi la acea vîrstă ce-i urmează fiecăruia.
  În dreptul său de la un timp în colo, fără speranțe de mai bine, din nepriceperea celora. Loviți de astfel de contagioasă neînțelegere a vieții, datori LUI și viețuirii corecte.

3836...Nevoită încă corect

  Nu că nu au importanță descoperirile pămîntești, au, ne îndreptățesc mai mult. Spre a-I mulțumi, că-s cu acordul SĂU în înfăptuiri demne, din ce în ce mai aproape. De o aflare a căii de urmat în condiții încă ne știute, deoarece sîntem fără EL. Nedemni oameni înrăiți în stricate înfundături, intoleranța și răutatea ne dau măsura.
  Ne putințelor de a fi oamenii preconizați SUS și așa nedrepți încă ne dovedim. Între noi spre nemulțumirea SA, ce încă ne tot așteptă să ne revenim oameni. Nu muhaielele ce tot demonstrăm că neputința ni-i lege, nerușinarea și răutatea. De asta și avem parte de părăsire, necazuri și moarte devreme, nemulțumiți plecînd. De pe aicea fără vreun folos de Doamne ajută, ci nedumeriți.
  Din vina noastră prea înstrăinați de cale SA cu noi împreună, nevoită încă corect.

3258.Și de noi, de nu mai credem ce-o fost cu noi nu demult, uitare, credem că-i și iertare. Și nu-i

  Ni-i dat a ne fi frică, nu să pornim așa fără căpătîi la cîte acțiuni îndrăznețe, dar poate nedrepte. Deci e de aflat întîi ce și cum și acordul SĂU, altfel e degeaba chiar de-l credem, un succes. E trecătoare închipuire, ne îmbătăm cu apă chioară și baza n-o știm, Baza vieții, oare de ce? Nu-I dăm importanța necesară încă, cu capu-n nori, plătim de cînd ne știm întruna.
  Nu-i înțelepciunea vieții deci, nebunia vitejilor, ci de ești fără EL, în orice faci. Să ai acordul SĂU, măcar tacit, știindu-ne menirea, cît ni-i așternutul, să nu fim prea necugetați. Că dăm toate pe una și de cele mai multe ori, cînd te aștepți mai puțin. Deci cînd crezi că ți-i și ție bine, plata te împiedică la mulțumire, nesocotindu-L, afli neputința de a fi chiar și-n viață.
  Faptele, vorbele ne dau întregul ființei pricepute în viață, nu eul, inconștientul ce ne ascundem. Și de noi, de nu mai considerăm ce-o fost cu noi nu demult, uitare, credem că-i și iertare. Și nu-i.

2903.Încă nu ne-o dat libertate s-o vedem și-n noi răii

  Că ne tot dorim să înființăm înnoiri deosebite, ce nu mai sînt știute, chiar o noutate absolută. Să rupem gura lumii cu așa construcție, realizare, o fi dar e totuși cu acordul SĂU? De nu, nu ține și de regulă nici nu apare undeva, ci-i doar vis. Și vis rămîne în veci nerealizabil. Chiar de-i lumină, ori așa trebuia să fie, nu-i. Să ne lumineze doar cu acordul SĂU, e de aflat ceva și poate se va înfiripa.
  Adevărul, da-i lumină, și-i de aflat, corect să fie însă, că multă minciună se crede lumină. Și-i umbră hîdă și spurcată în lume. Libertate ne-o dat, dar și mintea ni-i dusă cu sorcova încă o vreme. Încă nedreptatea îi slobodă în toate cele și n-o vedem că-i și-n noi, cu ea viețuim, prin ea fiind. Vai de noi, dar nu ne prea știm bine  deloc.
  Încă nu ne-o dat liber s-o vedem cît e de urîtă în noi urîții lumii, răi și făloșii neputinței. Nici Pămîntul nu mai știe cu noi ce să se facă, așa lichele am ajuns în nedreptate. Ni se coace îndreptarea, fiți cu atenție nedrepți c-o plătiți.

2021.Inexplicabil în favoarea dezvoltării noastre

   Toate descoperirile și cunoștințele acumulate de omenire în timp, sînt cu acordul SĂU. Și unele chiar forțate, evidențiate și de știință, inexlicabil în favoarea dezvoltării noastre. Cum sîntem azi, conform unu-i programa de SUS, ce-l urmăm în neștire, că nu merităm. Și ne mai cere alinierea înspre îndreptarea cerută și cunoașterea SA corectă. După care vom mai vedea, cei de făcut în timp și spațiu în evoluția preconizată.
   Am zis că nu merităm să știm din programa SA în privința noastră și EL cu noi. E prea amplu și încă nu sîntem pregătiți, mai sînt pași și-i vom face. Că alte alternative nu avem, mai ales că nu-L ascultăm și ne evită sistematic. Iar în privința dezmeticirii așa mult zisă de mine, moralizarea între oameni și binele cu noi.
   În privința LUI doar să-L știm corect cine-I EL cu adevărat, în nedreptatea actuală. Nu ne cere prea mult să nu eșuăm, ca de cînd sîntem și tot degeaba nu-L știm corect.

2006.Cînd sîntem nedreptățiți tot cu EL e legătura

   Lumea LUI Dumnezeu e toată, de ne e plăcută ori ba, asta e, toate-s cu acordul SĂU. Că nedrepții cred altceva, treaba lor și cînd sîntem nedreptățiți, tot cu EL e legătura. Că I-am greșit oarecum și nu ne-am dat seama și toate regimurile totalitare. Îs cu consimțămîntul SĂU tacit, să ne învățăm minte și la greu ca și la ușor. A răzbi cumsecade a fi om și EL ne apreciază, dar să fim cum ne dorește.
   Că ne poticnim rău de tot și cînd e libertatea în toi, parcă nu mai știm de bine. Și facem numai rele inconștienți mereu, înrăindu-ne tot mai departe de EL. Și ceea ce dorește de la noi, să-I îndeplinim corecți între oameni și să-L știm cu adevărat. Nu ne prea preocupă, lăsînd îndreptarea cît mai la coada vieții. Dar socoteala asta-i face cu ochiul LUI, și ne pomenim goi și neapărați de o viață rea. Irosindu-ne degeaba pe Pămînt, noi și ai noștri, cu mari păreri de rău și nepricepere.
   Îndreptarea cînd o pornim, mai întîi de noi dăm ca piedică dîrză și de ne înduplecat. Un timp, după care începe invers să fii silit de un sine drept și insistent să te îndrepți. Și nu-i chiar așa deloc comodă cunoașterea ta intimă, dar asta e, trebuie.

1679.O coborît din CER să ne îndrume și ce-o ieșit?

   Ce-i tot dau  că trăim pe spatele LUI, Pămîntul LUI, ei! Da avem și noi merite, dar și îndatoriri față de Realizatorul lumii. De unde  vine vîntul? Cine dă ploaia ? Cine dă soarele dintre nori, seceta,  cutremurele, cataclismele, urgiile naturale și umane, războaiele, bolile și molimile nimicitoare, etc, etc. Toate-s cu acordul SĂU de SUS și ne privesc, nu-s la întîmplare ci programate în evoluție.
   Și ne-o cerut socoteală acum 77 de ani, ori ați uitat? Chiar pe aceste meleaguri o coborît din CER să ne îndrume și ce-o ieșit? Nimic, nu a fost băgat în seamă decît așa ca să nu se zică că nu I s-o dat atenție. ÎI sîntem obligați de vrem ori nu și ne și obligă și acuma și simțiți, dar nu judecați corect. Pînă cînd?
   Frica e molipsitoare și EL vrea asta, cînd ne înspăimîntă ca să-L înțelegem și ști respectîndu-L. Nu-I baubau, dar ni-i frică de EL și pe asta și contează uneori EL cred în ultimă instanță, de altfel nu merge cu noi încăpăținații și nedrepții SĂI. Nerecunoscătorii în fața Măreției și Minunăției SALE.
    În fața SA ne prezentăm curați, sinceri altfel nici nu putem, că nu sîntem primiți. EL ne vrea deosebiți să-I fim dovedindu-I că putem fi cum trebuie, chiar de nu totdeauna ne iese, dar ne străduim. Și simte și te simți încurajat și nu-i puțin lucru mai ale în fața LUI. Simțămîntul e imediat și te bucuri eliberat de stresul simțit. Te miri că ai avut curaj și-ți trece ca ceva firesc.
   Pomenirea LUI în lume și legendele despre EL în timp s-au dovedit reale și apreciate. De cei ce-L cred și respectă cum crede fiecare de cuviință. Imaginea SA o fost reinoită acum 77 de ani, cînd o fost pe la noi și-i încă proaspătă. Mai ales la cei ce-L consideră cum trebuie și-L simt ca atare.
    Pentru ei nu-I ascuns ci prezent mereu și-L simt și au discuții și înțelegeri despre mersul vieții lor și relațiile cu EL. Nu-s șuiete ca-ntre oameni, ci altfel pricepute în timp îndelungat consemnate. Anumite principii cu înțelesuri subînțelese de cele mai multe ori, confirmate ori nu.

1632.Acordul SĂU în tot ce sîntem, altfel e rateu viața

   Necredincioșii, ne știindu-L și ne avînd nimic în favoarea LUI, nu știu, nu simt cum e să fii cu EL și EL cu tine. Calitățile omului îs susținute ori ba de ceea ce dorește EL. Poți fi desăvîrșit netrebnic, ne avîndu-L și nici nu ai cum să-L ai alăturea, dispari și nu faci nici o brînză. Trebuie să ai acordul SĂU, în tot ce sîntem și vrem să fim, altfel e rateu viața.
   Nu ține sprijinul SĂU loc de cele necesare să fii om și să demonstrezi, dar fără EL nu poți fi cum trebuie mult timp. Ținîndu-te departe de EL nici aproape nu-ți sînt oportunitățile existenței. Și să știți totu-i programare în general și în particular, nimic nu-i întîmplător.
   Chiar de sîntem șapte miliarde are pentru fiecare specificat ce și cum în timp cum va fi. În mare că avem fiecare o marjă de manevră crucială în unele cazuri de știm ce vrem. Mulți nu-s în stare să fie prea încîntați de ei însăși, nu încă să-i cerem să fie pentru alții. Nemulțumiți mereu pe existență, în sinea lor bosumflați, supărați orice ar fi, nu le iese pasența dorită.
   Cine știe ce-i în capul lor, doar EL, dar nu se pune problema, așa-s să fie, de iubire nici vorbă. Nedrepții cu rîcă și invidioși, combat egoismul speciei.
   De-L ai alăturea nu te temi, nu desnădăjduiești nici o clipă, fiind cu EL. Chiar de restul te atacă, n-au ce-ți face, mai mult, cu critica rămîn și atîta. Vorbe-n vînt.
   Mulți nedrepți în religiile strîmbe, așa-s de zăpăciți că nu mai cred nici în zeul lor mort și necurat vechi. Ci doar în materialele (icoane, sicrie, moaște etc.) ce-i slujesc religiei în cooptarea lor nedreaptă LUI și nouă.
   Cei pe care EL îi alege și și-I apropie în timp, se tot îndepărtează de lume și dispar din vizorul societății. Și rămîn doar cu EL, undeva departe de oameni și cînd sînt chemați la EL, știu din timp. Și-s cu alte preocupări ce-L vizează și noi nu știm încă, o conlucrare mai altfel.