4446..Schimbîndu-ne în bine.

  Și noi puten fi în viață deocamdată garantat de EL și Lumea SA, pe Pămînt și nu numai după cum evoluăm, cunoscînd continuu. Totul ce-L și formăm de vrem ori ba, e să vrem a atinge cu toții în mod obișnuit cei 120 de ani și azi se poate în mod curent cu toții. Dar să ne debarasăm spiritual de necuviința de care tot dăm dovadă ne urmîndu-L cum ne tot pretinde îndreptați omenește.
  Și așa să dăinuim cunoscînd mai departe ce-i de făcut în gîndire, vorbe și fapte pe măsura cerințelor SALE zise și ne urmate. Că ni-i tare greu gîndind greșit că-I sîntem egali LUI și dorind ce nu ne privește, ci să ne fim nouă de folos cunoscîndu-L. Cît ni-i voie, conlucrînd uman la desăvîrșirea noastră împreună cu EL, urmîndu-L de pe marginea dată și din Întregul din care facem parte.
  Cît ni-i dat dar fiind cum trebuie, un cum trebuie ce e nevoie a-l cunoaște cu vremea, nu distanțîndu-ne mereu de EL, ci urmîndu-L și schimbîndu-ne în bine.

4445..Oarecum diferit.

  Cred că mereu va rămîne ne spus cîte ceva despre EL și Lumea SA, deocamdată din cîte știu eu, limitat de necunoașterea de care tot zic. Și totuși mai cunosc și partea întregului ce-I EL cu atenționarea, avertizarea cronică și acută a luării de atitudine pedepsitoare. Nu-I numai viața în evoluție cu toate ce ne privesc, bune și mai puțin bune, e și necazul, suferința și moartea.
  Care-s tot din panoplia SA date a le avea cu noi, simțindu-le prezența mereu cît sîntem pe Pămînt și numai noi și-n natură e la fel. Cumva altfel, că la natură care-i subordonată LUI mai fidel, total urmîndu-L cum se cuvine după o lege ce noi n-o știm. Decît în foarte, f. mică măsură și nici nu ne prea preocupă nici azi destul, cît am fi de înaintați în dezbaterile cunoașterii așa limitative cum e.
  Cunosc cît îmi e dat a ști necazul aproape pînă la fund și moartea, îngerul morții l-am simțit și văzut cumva concludent, destul. Ca să-mi fac o idee stranie și în cunoștință de cauza aceea ce ne limitează existența nu numai nouă dar și-n natură oglindită oarecum diferit însă.

4444..De ne aflat.

  Să vă mai amintesc ce am mai zis pe aci, inițial cum vă spusesem nu deosebeam adevărul de minciună, ca voi majoritatea și azi. Și nu știu conștient care-i sursa aflării adevărului despre EL și noi și care mă ghidează și azi și-s bine văzut Acolo. Chiar de o mai sclîntesc uneori și nu am fost corespunzător întru totul pînă acuma, că provin dintr-o familie văzută bine SUS, nu prea unitară.
  Creștină în diverse confesiuni mai mult ori mai puțin practicantă, trecută prin sita totalitarismului o vreme ca și noi toți. Așa că întrebîndu-L de contribuția SA la dezmeticirea inițială a mea așa cumva pe nesimțite, nu mi-o dat un răspuns concludent. Și așa ambiguu e și cam tot ce se petrece și azi cu mine pînă se va fi trecut vremea necesară acolo SUS și jos în ceea ce trebuie.
  Nu numai că aștept dar și mă străduiesc să percep ce-i de priceput și de ce e așa și nu altfel, doar că-i al naibii de ne aflat încă.

4443..Nu mă las cumva.

  Să reiau pentru acei ce n-o știu dezmeticirea mea atunci acum cca. 9 ani(îndată pe 6 08 2015), cum o văd eu. O forță spre dimineață m-o somat să-I zic rugăciunea tatăl nostru, cred cel din nt, că altul nu știu, poate voi?! Nu I-am putut zice, o uitasem, tocmai din copilărie ne mai amintită defel, pe frînturi cred că o zi întreagă.
  Zăpăcit și sub teroarea puterii aceleia o bîiguisem vrînd ne vrînd o perioadă lungă, poate o zi, nu mai știu acuma precis. În cîteva zile interesat să-I fiu cum îmi ceruse învățasem tatăl nostru și-L zisem o vreme așa necorespunzător după mine. Că-I zisem că-I Însuși Domnul Dumnezeul nostru și nu minciuna isus și ceilalți din nt, îI plăcuse și pe 12 09 2007 tot dimineața.
  Mă promovează în credința ce eu de abia o întrezăream și pînă azi mă consider cu toate nereușitele încercări ale SALE cu mine. Încă neînvățat corect nu-I sînt pe fază și o tot dau cotită ne căzînd la o învoială cu EL, Neștiindu-L bine mai defel, dar nu mă las cumva și nici EL.

4442..De ce toate acestea?!.

  Să mă explic de unde vine această luare oarecum în ușor a ceea ce scriu cumva în credința ce încă visez s-o am corectă ca și noi toți. Cînd eram în marele necaz din tinerețe și-I promisesem de mă va ajuta că-I voi construi o biserică LUI în general. Ne clarificîndu-L defel EL, CEL Adevărat, ori minciuna isus vehiculată-n nt(noul testament) și după multe decenii în uitare cu viețuire în comunism.
  Și cu greșeli mai mari ori mai mici față de UN EL Adevărat și necunoscut atunci ca și acuma, dar nicidecum față de minciuna din nt. O venit, zisă pe aci și dezmeticirea cumva bună dar doar începută, că mai trebuia să puie EL umărul mai insistent, cred, la desăvîrșirea priceperii mele. Cum o doresc și o dorește și EL și Lumea SA cu noi toți, dar deocamdată nu cred că-I luat pe nepregătite cum sînt și eu, oricum mai „știutor” vizavi de voi.
  De nu știu multe mari și mărunte în amestec cu destule altele bune și mai puțin bune, fiind neexplicate corect pe de-a-ntregul și de ce toate acestea?!

4441..Ivită recent.

  Să încerc să dreg busuiocul, cum se zice o figură de stil, că doar postez eseuri cu caracter oarecum în domeniul credinței în EL. Dumnezeul Unic și atît de necunoscut și apreciat diferit în funcție de atîtea criterii ce mă lasă rece, deci e de știut. O cerință mai veche a SA către mine era să încetez cu figurile de stil și altele, ca proverbele și cîte ziceri ce-mi fac scrierea mai comestibilă, să zic așa.
  Hei! așa sec și distant nu pot fi decît pentru scurte perioade de comunicare, de regulă-s distrat pe seama rigorii ce-o tot transmit pe aci. Și nu cade bine, avînd de suferit și eu și voi și CER-ul mă amenință și-mi creează „dispute” , dificultăți mai mari ori mai mici. Doar, doar oi fi mai înțelegător și să renunț la ce nu pot renunța deocamdată, că de nu și nu voi face schimbarea dorită.
  De voi vedea că nu-i încotro aliniindu-mă cerințelor tot mai nu știu cum de la o vreme încoace, să văd deocamdată să îndrept neregula ivită recent.

4440..Încă oarecum.

  Nu știu de-mi va aproba această postare, vă zic ceva cumva ce am pe suflet în relațiile cu EL, de cam cînd sînt și nu-L știam. Dar nici de cca. 9 ani de cînd am început o dezghețare a relațiilor cu Lumea SA și EL, Marele Necunoscut zis. Domnul Dumnezeu nostru, așa-I place să I se zică oricum am fi de implicați într-o viață reușită ori ba și aci-i baiul.
  Că atunci cînd îți merge bine ție și familiei tale, îți e toată lumea a ta și cînd ți se îneacă corăbiile nu mai dorești să exiști. E o varietate de trăiri de care ești responsabil tu ai tăi și înaintașii de sînge, în fața SA dînd socoteală de vrei ori ba. Și de mai ești și implicat oarecum în necunoștință de cauză într-o relație cu EL ne știindu-L mai defel că așa vrea deocamdată.
  Și din varii motive mă vrea un sfînt și nu-s, deci cu mari așteptări din partea SA și eu un oarecare aflat că așa vrea mușchii SĂI să-L aflu pe muțește și nu pot fi și mă altoiește pe mine și ai mei total necredincioși și eu buimac încă oarecum.

4439..De ne explicat.

  Da recunosc îs neserios în raport de EL și poate și voi nu știți ce să mai ziceți, de felul cum dau dovadă, ștergînd și iar revenind. În postări noi, pe cele anulate, adio nu le mai vedem, bune ori nu asta e și pace, aș vrea să zic despre EL că-L înțeleg. Dar nu pot E destul de straniu, șochează prin nepotrivirea cu-n fel uman al nostru, chiar de sîntem și noi separat fiecare în felul său.
   Destul de ne înțeles, dar totuși ne mai pricepem la cîte ceva, dar în cazul SĂU ioc, E de ne înțeles, bizar, ciudat și-ți dă de înțeles că-I contra ta. A bunei convețuiri, aiureli pămîntene, dar EL nu-I pămîntean, ci O nepricepere a noastră colosală, nu coabitează cu noi. Ci-I O Superioritate de ne atins și de asta-I ceva Acolo, ce-L vrem a ști și nu se dă cunoașterii cu una cu două, ci-L ghicim unii mai mult.
  Aproximarea ne face rău și nouă și unei relații mai acătării cu CER-ul, de asta parcă fug după cai verzi pe pereți și nu ajung deocamdată mai la nimica palpabil, ci-s doar vise răs-știute dar de ne explicat pe de-a-ntregul.

4466..Nu aș vrea.

  Ce totală dezamăgire pe mine, bine că voi nu știți nimica din toate acestea ce le trăiesc și nu doream în ruptul capului să le aflu. Da sînt reale dezamăgiri totale ce le-am simțit cu vremea de mă condamnam la neputința de a pricepe ce nu-i de priceput. Cum de-i cu putință așa ceva de ne luat în seamă, o himeră năucitoare, o nălucire posibilă în imposibilitatea noastră făcîndu-și încet cu încet loc.
  Și-n lumea mea, intimitatea mea a fost violată de o cel puțin o trăsnaie, dar e cu mult mai mult, e uriașa derulare de construcție a neputinței. În fața nefastei posibile și-i o fastuoasă nerușinare a nelegiuirii întrupată dar de nevăzut așa otrăvitoare de vieți. Închipuiri nerușinate și nu-mi vine a crede că am crezut și încă și acum după ce simt că-i trece vremea ducerilor de nas.
  La care am fost tot supus în acești așa de falși ani cu mari speranțe deșarte ce se dovedesc și nu aș vrea în ruptul capului să și fie adevărat neadevărul.

4437..Cînd va fi

  Am să încerc oarecum sub EL cumva să vă redau prin imaginile necorespunzătoate totuși după gîndirea limitată a noastră în general, aflate pe net ceea ce cred eu nepriceputul despre EL Părintele nostru. Și a tot ce aflăm ori nu, pentru că nu-I sntem încă apropiații care și-i dorește dintotdeauna dar încă nu-i vremea ce vine. Cînd va socoti doar EL și Lumea SA în concordanță cu Totul și noi cum ne aflăm atunci și numai atunci, deci E preocupat de noi.
  Să-L urmăm în condițiile date dar încă nerespectate de noi, amînînd luarea la cunoștință pe deplin și ne dă încă voie. Nu de nevoie, ci că așa socotește EL și noi nu conștientizăm situația în care ne aflăm noi și EL cu noi așa nesăbuiți încă pe cheltuiala SA. Ne mai trage de mînecă și de urechi cînd socotește dar și ne tot păsuiește dar cînd nu devine de ne suportat și-I zicem în fel și forme.
  Că EL E Unic AȘA cum nu-L știm încă și nu ne încredințăm LUI pe deplin că încă nu-i vremea și cînd va fi vom ști cam de toate cele.

4438..În cazuri excepționale.

  Deci se impune să nu-I slujim adversitatea SA față de noi, ci îngăduința, îndrumarea cu răbdare spre ceea ce oricum se va face. Dar e mai bine cu bine față de EL și Lumea SA, față de natură și-ntre noi însine fiindu-ne bunul-simț, dreptatea binelui. Cumsecădenia, aceea așa de mult blamată, dar așa de mult dorită de SUS să ne caracterizeze, ca să mai fim noi și urmașii urmașilor noștri.
  În vecii vecilor, că nu de pomana porcului, nesimțiților de toate felurile și nelegiuirilor ce-și doresc sfîrșitul ca o provocare. Ne la locul ei și care le vine pe cap cînd li-i lumea mai dragă și li se potrivește omenirii ca nuca de perete, dacă minte nu-i. EL ne aduce acolo unde ni-i locul dar în altfel de timp mai necorespunzător că ni-i vrerea netrebnică și plata-i peșin.
  În timpul care-L socotește doar EL, deci e de bine să nu-L mai supărăm de se poate decît cît mai rar și în cazuri excepționale după învățături de minte cît mai acătării.

4436.De ne dorit cu adevărat

  EL dorește cu tot dinadinsul să nu-L pricepem, se tot îndepărtează de noi, chiar de o vreme se credea contrariul, cel puțin așa-L percepusem. Doar oarecum o scurtă vreme, cînd și EL conta, cred pe mai multă perspicacitate din partea mea în acest atît de divers și răs-ascuns. Domeniu spiritual ce ar trebui să ne cuprindă pe noi alăturea de EL și Lumea SA, dar nu-i chip într-atît de involuăm.
  Cam pe negîndite luați de diverse valuri ale închipuirilor deșarte, ce întra-devăr ni se servesc, doar, doar ne vom pricepe la nepricepere. Dar și noi nu și nu, Doamne ferește să abdicăm de la trasatele răzgîndiri, tresăriri și cîte altele de pe urma nelegiurilor. De tot felul, mai vechi ori mai noi, modernizate după ultimile hachițe ale religiilor tot fără de EL, tot pentru că nu-L pricep și nici gînd nu au.
  Li-i bine așa ingnorîndu-L și EL pe noi, alăturați lor din varii motive și luați cu fulgi cu tot de obiceiurile păgîne toate, toate! În adevăratul sens de ne dorit cu adevărat.

(Continuare3)

  Nu ne simțim în siguranța ce ni-o tot dădea EL cînd eram în acel început să zicem romantic, ademenitor și cam cu îndrumări. Mai pe îndelete, ce mai încoace și-ncolo eram pe Pămînt dar parcă-n al noulea CER, aiureli simțite doar o vreme, devreme. Prea devreme, că-n timp erodarea așteptărilor și cîte nepriceperi au dus cu vremea la necazuri din ce în ce mai dărîmătoare.
  Amenințătoare existențe, ne la locul lor, ce ne fugăreau din calea SA cu noi împreună, devenind un paria al unei aflări neștiute. Mai înainte cînd erai un oarecare dat printre ceilalți, nebăgat în seamă, doar un obișnuit al viețuirii în seama vremelniciei oarecare. Ajuns nu pe degeaba într-o conjunctură favorabilă de ne descris și totodată de ne înțeles deocamdată de nimeni și nici de tine prea clar.
  În nesiguranța dată acționăm dezlînat răzbunîndu-te pe EL?!, aiurea și totuși așa percepem luarea de atitudine ostilă nepriceperii corecte a lucrurilor așa date?!

FN(Continuare2)

  Ne sperie cu cîte incidente neașteptate și neplăcute, atenționări în vînt că nu pricepem mai nimica, E tare și mare dar nu-L știm. Și E degeaba iscusința SA de a ne lămuri, tot mai nelămuriți fiind cu toate demersurile LUI aiuritoare pe șest. De ne înțeles, o muțenie întreruptă vag de cîte semne insistente dar interpretabile prin cuantificări inedite de gînduri, închipuiri.
  Și cîte și mai cîte de nepriceput clar, ci doar amăgitoare priceperi așa zise de unii mai acătării, dar ce nu-s cu picioarele pe pămînt. Ci-n deriva valurilor imprimate de presimțiri și simțăminte ce nu-și au locul în fiecare, de asta și devastatoarele exprimări uneori. Sîntem de pe altă lume, picați în cap pe aci și luați ca atare nu prea însemnați, ci priviți cel puțin cu suspiciuni vinovate de cîte și mai cîte.
  Îndărătnici fuduli, duși de acasă de ceva vreme continuu ne găsindu-și locul, nefirești, ca și noi în fața lor mirați unii de alții.(Nu prea ni-o dat voie s-o public).

FN (Continuare)

  Trebuie să mă mai explic, așa vrea, îI tot ziceam că-I diavolul, și EL nu și nu, dar tot pe acolo cred că era, așa-l percepeam. În acele necazuri gîrlă ce nu se mai terminau, de o vreme nu-I mai zic așa, nici Satana, nu-I, că acesta-I tot lîngă EL în CER. Nu prea știu cum E Acolo SUS, am avut diverse informații, dar cu vremea poate s-au trecut și altele-s acuma.
  Pe scurt EL are două fețe identice, dar opuse: de bine și de rău, de construcție și edificare, înnoire și de distrugere și răzbunare cruntă. Nu-I știm vrerea, sîntem prea neînsemnați și nici nu ne dă socoteală, cred că nici acolo SUS, E de capul SĂU. Se consultă la o adică, dar hotărîrile le ia doar EL, așa străbate din literatura specifică și așa am mai aflat și eu cumva.
  Îs pe un tren tare minat, dar trebuie să mă supun oarecum neinformat deocamdată, ori mai bine zis informat de mai înainte, acuma doar zorit.

FN-Fără număr și nume

  Da-i fără număr, că prea destule am anulat pînă acuma supărat fiind pe EL și mine că nu-L pricep, chiar așa să devie. De negativ, de rău, de nici nu mai știu cum în atîta de Nerecunoscut devine cînd E la o adică socoteala SA și noi nu știm. Mai defel, că nu-I sîntem suficient de apropiați, ci din contra potrivnici, dar asta-i lucru de ne înțeles, că nu știm ce și cum.
  E Imprevizibil și chiar ne duce cu cobza, ne ajută să ne iluzionăm pînă-n mult dorite vremi și spații și-s aiureli, de ne conceput. Dar cu EL totul e diferit, nu ca-ntre noi, natură, ori altfel ce tot ne imaginăm, E Total de ne pătruns și Îndepărtat deocamdată, ne vrea și nu ne vrea alăturea. E mare lucru de aflat și poate oricine încerca, eu deocamdată nu-s corespunzător, am tot încercat, dar ce nu am încercat.
  Și părea accesibilă calea, aiureli de doi bani, nu-s cum doream și mai ales cum EL mă dorea, neputincios, apucat și în necunoștință de cauză deocamdată.