4440..Încă oarecum.

  Nu știu de-mi va aproba această postare, vă zic ceva cumva ce am pe suflet în relațiile cu EL, de cam cînd sînt și nu-L știam. Dar nici de cca. 9 ani de cînd am început o dezghețare a relațiilor cu Lumea SA și EL, Marele Necunoscut zis. Domnul Dumnezeu nostru, așa-I place să I se zică oricum am fi de implicați într-o viață reușită ori ba și aci-i baiul.
  Că atunci cînd îți merge bine ție și familiei tale, îți e toată lumea a ta și cînd ți se îneacă corăbiile nu mai dorești să exiști. E o varietate de trăiri de care ești responsabil tu ai tăi și înaintașii de sînge, în fața SA dînd socoteală de vrei ori ba. Și de mai ești și implicat oarecum în necunoștință de cauză într-o relație cu EL ne știindu-L mai defel că așa vrea deocamdată.
  Și din varii motive mă vrea un sfînt și nu-s, deci cu mari așteptări din partea SA și eu un oarecare aflat că așa vrea mușchii SĂI să-L aflu pe muțește și nu pot fi și mă altoiește pe mine și ai mei total necredincioși și eu buimac încă oarecum.

3340..Cointeresați de mii de ani dar fără folos încă

  Ni se transmite prin scris și alte mijloace știri și alte îndemnuri și atitudini. De urmat și în relațiile interumane și cu privire la EL și noi și cîte altele de învățătură. De îndreptare firească, să ne păstrăm oamenii care ni se cere a fi. E un demers între două temperamente total diferite, poate și de aceea așa de greu. De conlucrat a CER-ului cu noi oamenii și invers la fel de uneori imposibilă „întîlnire”.
  Să avem aceeași lungime de undă, de comunicare corectă, pe înțelesul fiecăruia. E nevoie de un ideal spațiu de cuprindere reciprocă a transmisiilor de bună înțelegere. Constructivă și benefică tuturora, nu cum e acuma de multă vreme, blocajul între CER și Pămînt. Între noi și EL, între lumea oamenilor și Lumea SA și cum o iei, e o mare nepricepere.
  Ce ne îndepărtează pe EL de noi și pe noi de EL, ne lipsește legătura, priceperea. Mediana necesară comunicării pe înțelesul fiecăruia interesat și sîntem. Și noi și EL cointeresați de mii de ani dar fără folos încă, irosindu-ne vremea, folosul.

1641.Mai altfel decît în interesul general al omenirii

   Se vede că  am evoluat altfel de cum trebuia, pentru că nu se potrivesc cerințele SALE. Pentru noi de mai înainte, cu cele de acuma, sînt tare multe încă neînțelesuri. În relațiile noastre cu EL, de putem numi relații cu EL, de nu ne înțelegem mai deloc, muțește poate. Și de asta suferința și necazurile au fost și încă sînt o constantă a vieții pe Pămînt.
   Se poate ca-n timp relații cu EL să fie fost, dar așa mai altfel decît în interesul general al omenirii. Relații de comunicare așa ca să fie, să nu se spună că nu sînt. Dar acuma se vede treaba că se poate închega și-o altfel de comuniune în folos uman. Cum dorește EL și noi vom afla în timp, care ne sînt limitele și posibilitățile date.
    Dar să fim la locul nostru, cuminți, că am avut de tras necazuri  și ne ajung cred, nu? Să ne vedem de ale noastre în bună înțelegere, s-o aflăm și menține și de EL să știm corect. Să ne știm a înfrîna pornirile inimii în ale filantropiei, ce-s dezastroase-n lume de nu e și rațiunea prezentă. Fiind cumsecade cu capul pe umeri, să nu ni-l pierdem că-i bai .
    E un fel de a zice că toate-s după vrerea SA, că fără să-L ascultăm cum trebuie, ne poartă cum vrea. La o adică, sătul de atîta răbdare, doar ne vom mai lecui de nedreptate, dar nu-i chip încă. Și ia inițiativa unor atenționări și părăsiți ne mai și pedepsesc nevoile dezlănțuite.
    Nu ne explicăm cum e posibil să avem atîtea necazuri neîncetat, așa din senin. Fără avertizări de undeva,  simplu, ne cere și ne-o cerut să ne îndreptăm cu toții. Și o rămas cu zicerea, fără ca noi s-o urmăm și astea-s rezultatele neascultării. Ce e de neînțeles? Poate fiind așa înrăiți nu vrem să credem că e adevărat că EL totuși există și ne ține în frîu.
    Un frîu din CER și care are alte reguli cînd ni se aplică că nu-L știm și nici nu-L ascultăm. Mai mult ne facem că nu pricepem cine E, că totuși ceva tot avem ideie despre EL. E neclară că prea îndepărtați sîntem de EL și nici EL, nu prea-I determinat să ne mai suporte, ci vrea să ne venim în fire.