4445..Oarecum diferit.

  Cred că mereu va rămîne ne spus cîte ceva despre EL și Lumea SA, deocamdată din cîte știu eu, limitat de necunoașterea de care tot zic. Și totuși mai cunosc și partea întregului ce-I EL cu atenționarea, avertizarea cronică și acută a luării de atitudine pedepsitoare. Nu-I numai viața în evoluție cu toate ce ne privesc, bune și mai puțin bune, e și necazul, suferința și moartea.
  Care-s tot din panoplia SA date a le avea cu noi, simțindu-le prezența mereu cît sîntem pe Pămînt și numai noi și-n natură e la fel. Cumva altfel, că la natură care-i subordonată LUI mai fidel, total urmîndu-L cum se cuvine după o lege ce noi n-o știm. Decît în foarte, f. mică măsură și nici nu ne prea preocupă nici azi destul, cît am fi de înaintați în dezbaterile cunoașterii așa limitative cum e.
  Cunosc cît îmi e dat a ști necazul aproape pînă la fund și moartea, îngerul morții l-am simțit și văzut cumva concludent, destul. Ca să-mi fac o idee stranie și în cunoștință de cauza aceea ce ne limitează existența nu numai nouă dar și-n natură oglindită oarecum diferit însă.

3394.În altă lume nouă aflîndu-ne trăinicia

  Să nu fim naivi și iresponsabili, cu toată necunoașterea corespunzătoare. Totuși de morală știm că nu-i în vigoare și relele și urîtele vorbe și fapte le știm a le deosebi. Relele de bune, urîtele de utilele, grozăviile, hîzeniile de frumosul, plăcutul. Bucuria de a trăi cumsecade între oameni de omenie, firesc, cu EL. E mai dificil deocamdată, e strașnic mințită dreptatea în dreptul SĂU.
  Totul cu știrea SA, deoarece încă ne consideră, nu pe toți, necorespunzători. De a-L afla cum trebuie, mai bine se mai ferește de așa nelegiuiri, chiar de mai plătim. Și oalele sparte de alții, ne vom recupera, cumva știe EL cum și noi atuncea. Aflîndu-ne drumul cu toții cînd bariera libertății cuvenite în cunoașterea trebuincioasă.
  Se va ridica, ori altă piedică nu vom mai avea în fața dezmeticirii adevărate. Din așa somn al rațiunii umane în altă lume nouă aflîndu-ne trăinicia.

1811.Cunoașterea necesară ca-n programa de SUS

   Să ne căutăm a fi cît mai pregătiți în viață de momentul de spiritualitate ce ne vine. Ca un dat, ce-L aflăm în existență și înălțîndu-ne, după aceea să fim apreciați. Că restu-i necunoașterea și nedreptatea ce ne tot face să plătim în neștire. Fără foloase și cunoașterea necesară, conform programei de SUS.
   Că viață în derizoriu și părăsire și suferințe aflăm fiecare, pînă a ști calea. De nu e trist și să nu ne dorim, ci să fim cum ni se cere mereu. Să pășim spre CER, doar mergînd pe Pămînt și nu oricum ci cu bine și cu EL cît mai știut. Nu înlocuindu-L cu cîți zei ocazionali de pe Pămînt ce se poartă. Cum e banul și alte preocupări ce întrec măsura bunului-simț și ne costă și viața.
   Că EL E sensibil și gelos foarte pe cei ce-L nesocotesc în așa măsută, înlocuindu-L. Cu ce nu se admite, de fapt EL nu admite nici o altă ființă, entitate să-I ia locul. În inimile noastre, nu-i loc decît pentru EL, de vrem ori nu. EL ne-o creat pentru EL și atîta, nu avem voie să avem alte năzuințe, că plătim.
   Și-n privința îndreptării în societate, să nu exagerăm dar să fim corecți și toleranți. În bine și util cît-or mai mulți în normalitatea umană adevărată. Cum ne-o dorește EL nouă, moralizați între oameni și respectîndu-L de se poate. În cunoștință de cauză cum E EL, ne trunchiat. Ci îmbunătățit corect de se poate ști, de nu lăsați-L cum E știut de cînd lumea. Și cum o fost acum 77 pe al noi.